[Interviu] Clasa Bucuriei cu Georgiana Bejnariu

De când a intrat în programul Teach for Romania, Georgiana Bejnariu a avut multe ambiții și la fel de multe satisfacții. Aflată în cel de-al doilea an de program, învățătoarea e mândră de clasa ei pe care o numește – Clasa Bucuriei. E un loc în care Georgiana primește zilnic bilețele de la elevi care nu își ascund deloc sentimentele: „Te iubesc, Doamna!’’. Georgiana Bejnariu a absolvit 2 facultăți. S-a specializat în Contabilitate și Informatică de Gestiune și în Management Organizațional, iar acum este studentă la a treia facultate – Pedagogie. “Știu că profilele par diametral opuse, dar nu este chiar așa, se îmbină chiar perfect. Fiind învățătoare în al doilea an, cunoștințele acumulate până în prezent m-au ajutat să am un management al clasei, să le pot explica elevilor de ce este matematica importantă pentru noi”, povestește Georgiana. În primul an de Teach a predat la o structură a Liceului „Ștefan D. Luchian”, Ștefănești, județul Botoșani. A început direct cu provocarea de a preda la o clasă simultană – clasa pregătitoare și clasa I, dar când se uită înapoi recunoaște că provocările zilnice au ajutat-o să învețe foarte multe despre ea și despre oameni, comunitate și întreg ecosistemul copilului.

CITEȘTE MAI MULT

[Interviu] Tatiana Buboi despre dezvoltarea numerației prin activități indoor și outdoor

Tatiana Buboi este „doamna” pentru învățământul primar și preșcolar de la Școala Gimnazială „Axinte Uricariul” Scânteia, din județul Iași. Ea predă la clasa pregătitoare și este iubită de cei 31 de elevi ai săi, pe care îi consideră „spiriduși dornici să exploreze tainele numerației și literației”, pentru că sunt „Clasa exploratorilor”. Tatiana, înainte de a intra în programul Teach for Romania, a fost inginer, dar după ce a devenit mamă și a descoperit magia educației alături de propriii copii, și-a dorit să se apropie din nou de copii și să exploreze lumea chiar de la firul ierbii. La școală. Astfel, a urmat cursurile Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, specializându-se în Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIPP). Simultan, din anul al II-lea, a urmat și cursurile de Master, specializarea „Diagnoză și intervenție la persoanele cu cerințe speciale”, pentru a ști cât mai bine cum să lucreze cu copiii diagnosticați cu CES. Interviul de față își propune să exploreze proiectul captivant de dezvoltare a numerației, implementat de Tatiana în școala ei, cât și cum arată acum rolul de învățător, după trei ani de lucru cu elevii. Și în acest an școlar, profesorii Teach for Romania au avut de gândit, dezvoltat și

CITEȘTE MAI MULT

O învățătoare dintr-o comunitate rurală a transformat viețile a trei copii cu nevoi speciale printr-un proiect de literație

Maria Godoci este învățătoare la clasa I într-o comunitate din județul Bacău. Aceasta s-a implicat într-un proiect de literație, având în clasă 21 de elevi. Evaluarea inițială a arătat că toți elevii aveau un nivel bun de competențe, dar s-au remarcat trei copii cu nevoi speciale. Maria ne povestește cum a îmbunătățit situația, iar prin sesiunile de remedial, aceștia au reușit să învețe să scrie, să citească și să numere, deși mai au mici lacune din cauza timpului limitat petrecut împreună. Profesoara folosește resurse precum cărticelele din proiectul „Școli cu Sclipici” și kitul de numerotare pentru a face activitățile mai distractive și accesibile pentru elevi. Povestește-ne câteva lucruri despre tine, despre motivația de a te implica în proiectul de literație, câți copii sunt implicați și din ce clase. Anul acesta am avut clasa I, o clasă cu 21 de elevi. În urma evaluării inițiale, niciun elev nu avea lacune în ceea ce privește competențele din anii anteriori, mai mult de atât, am constatat că nivelul clasei este unul foarte bun. Încă de la început mi-a atras atenția un elev suspect de ADHD, care nu putea să rămână concentrat pe sarcină și care nu voia să stea mai deloc în băncuță.

CITEȘTE MAI MULT

„Tata este foarte mândru de mine că am început să citesc”

Așa i-a spus un elev la orele remediale de literație lui Carmen Muntenița. Aceasta și-a dorit de când era mică să se facă învățătoare, fiindcă cel care a învățat-o literele și cifrele a inspirat-o să ia această cale. A ajuns, acum 24 de ani, să predea într-o școală rurală din județul Galați, acolo unde spera să stea maximum doi ani și apoi să plece, poate la oraș. A ales comunitatea din Smulți, fiindcă acolo venea deseori la bunici și n-ar fi fost o schimbare bruscă. Este și director în școala în care este învățătoare la clasa a IV-a și spune că ajunge să stea foarte mult timp în instituție. „Familia mea are cel mai mult de suferit, pentru că lipsesc mult de acasă”, spune învățătoarea. Folosește tehnologia pentru a face orele mai interactive. Acum un an și jumătate a pus muzica relaxantă la orele de abilități practice și a observat că îi ajuta pe elevi să fie mai concentrați și că nu mai făceau gălăgie. Ulterior, mai timid la început, au folosit muzica și la orele de română sau de matematică. Acum, în fiecare dimineață, înainte de a ajunge învățătoarea în clasă, elevii deschid calculatorul și dau drumul la muzică

CITEȘTE MAI MULT

Doi ani de lucru pe literație și cum arată munca unu la unu profesor-elev

Un copil care învață să scrie și să citească la gimnaziu este unul care se reintegrează în clasa lui, poate participa la celelalte ore, își poate dezvolta competențele specifice programelor din gimnaziu pe baza acestei competențe de baza citit-scrisul, iar de doi ani Sara și profesoara ei, Mădălina Henea, depun eforturi considerabile pentru a recupera decalajele de citit-scris. Te invităm să descoperi evoluția Sarei și activitățile pe care Mădălina le-a dus către eleva ei pentru a recupera decalajele majore de citit scris. Povestește-ne câteva lucruri despre tine, despre motivația de a te implica în proiectul de literație și ce înseamnă acesta. Sunt profesor de limba franceză, îmi doresc să fac diferența măcar pentru un copil, așa că, anul acesta la remedial am luat-o doar pe Sara de la clasa a V-a, elevă care repetă deja clasa a V-a a doua oară. Am intrat în proiect cu gândul de a ajuta măcar un copil să citească mai bine și să înțeleagă un text. Ce înseamnă mai concret ceea ce faci? Dă-ne niște exemple de activități sau resurse pe care le folosești. Folosesc cărțile de la laboratorul de literație, cu tot cu fișele de lucru. Cel mai des am folosit metodele ABEL,

CITEȘTE MAI MULT

„Am ajuns la concluzia că în educație sunt șansele cele mai mari să găsesc împlinirea pe care o caut”

Literația este o competență vitală care pune bazele succesului academic și învățării pe tot parcursul vieții. E necesar ca școala să joace un rol semnificativ în promovarea competențelor de literație în rândul elevilor. Ramona Crețu a gândit un proiect de literație ce le oferă mai multe perspective de creștere, învățare și interacțiune elevilor ei: vizitele la un restaurant din Brașov, dar și la o fabrică din același județ s-au transformat în întrebări, curiozități, experiențe unice pentru elevii de clasa a II-a ai Ramonei. Au pornit împreună din Sânpetru, județul Brașov, către centrul orașului. Aici au servit masa într-un restaurant elegant, unde copiii și-au amintit că înainte de a mânca e nevoie să se spele pe mâini, aici și-au exersat bunele maniere și respectul față de oameni, au exersat citirea analizând diversitatea meniului, tot aici au și adresat întrebări personalului: cum arată o zi de muncă din viața fiecăruia? Elevii au întocmit un ghid de interviu, au luat notițe pe care le-au citit ulterior colegilor care nu au putut veni la activitate, dar și colegilor din clasa pregătitoare. În funcție de competențele pe care Ramona urmărea să le dezvolte la elevi, aceștia au primit fiecare câte o sarcină, lucrând la un

CITEȘTE MAI MULT

Andreea Purice, de la orele de geografie, la cele de literație

Andreea Purice este profesoară de geografie la o școală profesională din mediul rural în județul Galați. Spune că modul în care interacționezi cu elevii este foarte important; să-i înțelegi, să le fii aproape, să le cunoști mediul — de aceea într-o zi a mers în cartierul romilor, a parcat mașina și a început să se plimbe pe stradă. Au ieșit femeile la poartă să vadă ce se întâmplă și au început să povestească despre școală, despre nevoile copiilor și despre cât de importantă este educația. Părinții i-au promis că-și vor trimite copiii la școală; unii s-au ținut de promisiune, alții nu, însă profesoara spune că ceva s-a schimbat în atitudinea elevilor în urma vizitei. Au înțeles că doamnei le pasă de mediul lor și au tratat-o cu și mai mult respect. Și-a schimbat mult modul de predare după ce a participat la Academia de Leadership și Pedagogie Teach for Romania, unde a înțeles că e important să afle cum se simt elevii. „Elevii chiar m-au întrebat: «Doamna, dar ce s-a întâmplat astă-vară de v-ați schimbat atât de mult?». Le-am spus că m-a învățat cineva să fiu profesor mai bun”, povestește Andreea Purice. La clasă încearcă să explice anumite informații prin

CITEȘTE MAI MULT

Andreea Dragoș: „Am întâlnit foarte mulți copii care doar prin educație vor reuși să meargă și ei mai departe, așa cum am reușit și eu”

„Am ajuns profesoară pentru că a trebuit și eu să scap dintr-un mediu dezavantajat”, spune Andreea Dragoș, profesoară de Limba română și de Limba franceză într-o școală gimnazială din mediul rural în județul Iași. Povestește că acel mediu a fost unul ce a implicat violențe și alcool și că ea, împreună cu cele două surori, au ales să învețe cât mai mult să-și construiască un trai mai bun. „Mamei mele îi datorez tot ce am acum”, spune Andreea. „În facultate, efectiv a trebuit să plâng cu cartea în mână, învățând, ca să ajung și eu măcar la un nivel mediu. Când am ajuns aici, la școală, am întâlnit foarte mulți copii care doar prin educație vor reuși să meargă și ei mai departe. Nu e vina lor că poate s-au născut într-o familie în care mama consumă alcool. Nu este vina lor că nu au tot ce le trebuie”, povestește profesoara. La ea în clasă este o elevă care-i amintește de copilăria sa, care are voință și poate. Însă, din păcate, unul dintre părinți nu o susține așa cum ar trebui. „Dar eu știu că ea va reuși, pentru că învață”, adaugă Andreea. Cum îi ajută pe elevi să învețe

CITEȘTE MAI MULT

Pagini de jurnal – cum facem învățarea vizibilă la ciclul primar?

Un text scris de Lavinia Hendli, învățătoare Teach for Romania Sunt Lavinia Giorgiana Hendli, licențiată în Științe juridice, am făcut conversie în pedagogia învățământului primar și preșcolar și am un master în Management educațional. Îmi desfășor activitatea de mai bine de patru ani la Școala Gimnazială Nr. 1 Valea Argovei, județul Călărași, unde sunt profesor pentru învățământul primar, titular cu grad definitiv. Anul acesta am continuat munca de anul trecut, având clasa a IV-a. Încă de la începutul anului am realizat regulile clasei împreună cu un elevii, dar și consecințele. Ca și anul trecut, consecințele am ales să fie pe pozitiv, deoarece funcționează mult mai bine în cadrul colectivului nostru, astfel că pentru respectarea regulilor elevii vor fi răsplătiți. La noi totul la decurs fluid, regulile din acest an sunt ca o continuare, ca o dezvoltare a regulilor de anul trecut, alegând să folosim termeni mai generic, termeni care includ mai multe comportamente, dar pe care copiii îi înțeleg și îi folosesc viața de zi cu zi. Activitățile de literație și numerație sunt prezente zilnic în clasa noastră, așa cum au fost încă de la început, foarte multe lucruri pe care le făceam deja au căpătat practic o denumire și

CITEȘTE MAI MULT

,,Am ajuns în învățământ fără să realizez că asta îmi place cu adevărat”. Povestea Lilianei Anghel, cadru didactic în Călărași.

,,Am experiență la clasă de 30 de ani și mă implic cu inima în tot ce fac. Mă străduiesc să învăț cât pot de mult ca să duc în sala de clasă acea încredere că fiecare elev este motivat și susținut să își descopere propriul potențial. Îmi doresc foarte mult să îi inspir pe cât mai mulți, mai ales că și eu sunt de etnie romă și am cunoscut discriminarea. Îmi doresc să fiu o voce în comunitate, să devin ambasadorul comunității mele”. Ea este Liliana Anghel, cea care spune zâmbind ,,am ajuns în învățământ fără să realizez că asta îmi place cu adevărat. Au apărut oameni cu sens în viața mea și mi-au oferit o șansă pentru că au crezut în potențialul meu.” Nu există coincidențe, însă există povești de viață care marchează și care au scopul de a te determina să vezi cauzalitatea, nu vina. Liliana a purtat atât pălăria de director al unității școlare, cât și cea de învățătoare, metodist, mediator școlar sau de coordonator ale activităților educaționale. Implicarea și curiozitatea fac parte din personalitatea ei efervescentă, calități în mediul educațional fără de care nu ar fi putut cere atât de multe de la sine. ,,După finalizarea

CITEȘTE MAI MULT

Categorie: Potențialul elevilor