„Știam să citesc, dar foarte greu.”

Ianis are 11 ani, e în clasa a V-a și e pasionat de fotbal. Joacă cu frații, verișorii și vecinii lui, pe o stradă din cartierul Giulești. Visează să se înscrie într-o zi la un club de fotbal. Idolul lui e portughezul Cristiano Ronaldo. „Chiar dacă are 40 de ani, e chiar foarte bun și foarte activ. Și muncește în fiecare zi pentru el. Și așa vreau să fiu și eu, ca el”, spune băiatul. În funcție de nevoile echipei (joacă în echipe de câte doi sau trei) și de talentele celorlalți puști de pe stradă, e portar sau atacant. Senzațiile diferă. Când apără, simte că a fost el foarte bun. Când dă un gol, se bucură și pentru el, dar simte că ajută mai mult echipa. Dacă ar trebui să compare, îi place mai mult cea de-a doua senzație, pentru că sentimentul de reușită în grup e mai intens. Când a venit la laboratorul de literație remedială ținut de Andrei Bărbos, era în clasa a III-a. „Știam să citesc, dar foarte greu”, își amintește Ianis. „El ne ajuta să citim, nu ne îngreuna, nu ne grăbea. Era foarte calm și blând”. Profesorul a observat că pentru Ianis era dificil

CITEȘTE MAI MULT

Povestea Rebecăi, fetița pentru care poveștile contează

„Eu am urcat pe lună. Pe lună am mâncat o căpșună. Căpșuna de pe lună era tare ca o alună”. Textul-poezie îi aparține Rebecăi, elevă în clasa a V-a. L-a scris alături de domnul Andrei, în cadrul laboratorului de literație remedială, și acum se află înrămat pe un perete din școală. Lângă text sunt desenate cuvintele principale – luna, căpșuna și aluna – și tabloul transmite parcă bucuria cu care a fost creat. Rebeca e fiica cea mare dintr-o familie cu cinci copii și locuiește alături de părinți și bunici într-o casă din apropierea școlii. Îi place să cânte, să deseneze și să se joace cu frații și verișorii ei de-a mama și de-a tata sau de-a calul și călărețul (pune genunchii și palmele pe covor și o ia în spatele pe sora ei de un an). Mai nou, are încă o pasiune: cititul. În urmă cu doi ani, Andrei Bărbos a făcut două tipuri de evaluări cu cei aproximativ 300 de elevi ai școlii. Prima dintre ele a fost BRIO, care indică nivelul general al clasei, iar a doua a fost inventarul formal de citire, care evaluează individual literația emergentă. Cea din urmă e cea mai concludentă: arată, pratic,

CITEȘTE MAI MULT

„Când citeam, nu înțelegeam nimic.”

Ionuț are 11 ani, e în clasa a V-a și e pasionat de sport. Joacă fotbal pe stradă – cel mai des e atacant – și face lupte libere la un atelier în cadrul școlii. Acolo a învățat că, în cazul în care se ia cineva de el pe stradă, e bine să nu înceapă să se bată, ci să aștepte ca celălalt să se oprească.Ionuț e fratele cel mai mare dintr-o familie cu cinci copii – are trei frați și o soră. Părinții lui vând fructe și legume în piață și îi place să îi viziteze la muncă. În drum spre taraba lor, se oprește la un magazin cu animăluțe și se uită la peștii colorați. Uneori își cumpără câțiva, îi pune într-o pungă cu apă și acasă le dă drumul într-un vas. Când se uită la peștișorii aurii care mișcă în apă, se calmează. În urmă cu doi ani, când a venit la atelierul de literație remedială, îi era foarte greu să scrie și să citească. „Și când citeam, nu înțelegeam nimic”, povestește el. A participat la activități individuale și de grup, în care decupa cuvinte, le lipea, și apoi alcătuia propoziții, pe care le citea cu voce

CITEȘTE MAI MULT

Interviu: Cum transformă Raluca Covaci orele de franceză și geografie în lecții de viață

Cu o pasiune autentică pentru educație și dorința de a conecta materia predată cu lumea reală a elevilor, Raluca Covaci, profesoară de limba franceză și geografie în județul Timiș, reușește să transforme fiecare oră într-o experiență de învățare memorabilă. Finalistă la Gala „Profesorul Anului din Mediul Rural” la categoria Literație, Raluca îmbină metode clasice cu instrumente digitale precum Wordwall, Minecraft, hărți mentale sau bănci de cuvinte, pentru a construi, pas cu pas, competențele de literație ale elevilor săi. La orele ei, elevii creează personaje în Minecraft pe care le descriu în limba franceză, colaborează la revista școlii și participă la clubul de lectură „Citind, am înțeles că pot să zbor”. Aici, copiii învață să spună povești și să își exprime ideile prin compuneri, afișe sau caligrame. Fiecare activitate e o șansă pentru dezvoltare: de la elevi care nu puteau citi cuvinte complexe la început de an și acum citesc fluent, la momente de bucurie autentică atunci când un exit-ticket confirmă învățarea. Dar poate cel mai valoros lucru pe care îl aduce Raluca este relația de încredere și sprijin real pe care o construiește cu elevii, le demonstrează elevilor că școala poate deveni un loc al reușitei pentru fiecare copil, indiferent

CITEȘTE MAI MULT

Cum abordează Mihaela Bejenaru dificultățile de scris-citit și numerație la elevii ei și cum construiește poduri către viitor: „Îmi place ceea ce fac, aduc bucurie unor copii care își doresc să învețe să citească.”

În inima orașului Tulcea, la Școala Profesională „Danubius”, Mihaela-Larisa Bejenaru este mai mult decât o profesoară de limba franceză și limba română – este un mentor, un sprijin și un punct de referință pentru elevii săi. Cu o experiență de peste 15 ani în învățământ și o pasiune nemărginită pentru educație, ea reușește să depășească provocările unui mediu vulnerabil, să inspire elevii și să contribuie la dezvoltarea unei comunități unite prin învățare. Prin metode interactive, implicare profundă și o relație autentică cu elevii, Mihaela reușește să facă educația mai accesibilă și mai atractivă. Povestea sa este dovada clară că un profesor dedicat poate face diferența în viața copiilor, dincolo de materiile predate. În interviul următor, ne povestește despre parcursul său, cum recuperează decalajele de citit-scris și de numerație cu elevii de gimnaziu, cât de surprinzător și provocator îi este să lucreze cu copii din comunitatea horahailor, dar și ce o motivează zi de zi. „Din clasa a III-a am visat să fiu profesoară în școala mea” Sunt profesoară la Școala Profesională „Danubius” Tulcea, unde sunt titulară pe catedra de limba franceză – limba și literatura română. Am o vechime de peste 15 ani în învățământ. Școala mea este un mozaic

CITEȘTE MAI MULT

Podcastul elevilor | Un proiect multimedia de mediu pentru elevii Teach for Romania

Podcastul elevilor face parte din programul „Verde pentru generația Alpha”, un program de educație pentru mediu lansat de Teach for Romania care își propune să pregătească viitorii adulți responsabili cu mediul și comunitățile în care trăiesc. Programul a fost lansat în 2023 și a presupus dezvoltarea a trei ghiduri de activități pentru a fi folosite de profesori la clasă, kituri cu resurse pentru aceste activități și un curs video introductiv pentru navigarea predării educației pentru mediu. Pentru că ne dorim ca programul „Verde pentru Generația Alpha” să devină un proiect al elevilor mult mai mult decât unul al profesorilor, lansăm: Podcastul elevilor – un proiect multimedia de discuții despre mediu, creat de elevi pentru elevi Cui se adresează podcastul? (cine ne dorim să asculte acest podcast) Tinerilor de gimnaziu și liceu care să fie inspirați de ideile aduse în discuție; Profesori și oameni cheie în educație/decizii legate de mediu; Publicul larg – pentru a face cunoscute programele Teach for Romania. Cum funcționează? Ești elev al unul profesor Teach for Romania? Sau ești profesor și ai o gașcă de elevi implicați și dezinvolți? Faceți echipa și înscrieți-vă la competiție. Avem nevoie de 3-4 elevi si un profesor Teach coordonator (care va

CITEȘTE MAI MULT

[Interviu] Clasa Bucuriei cu Georgiana Bejnariu

De când a intrat în programul Teach for Romania, Georgiana Bejnariu a avut multe ambiții și la fel de multe satisfacții. Aflată în cel de-al doilea an de program, învățătoarea e mândră de clasa ei pe care o numește – Clasa Bucuriei. E un loc în care Georgiana primește zilnic bilețele de la elevi care nu își ascund deloc sentimentele: „Te iubesc, Doamna!’’. Georgiana Bejnariu a absolvit 2 facultăți. S-a specializat în Contabilitate și Informatică de Gestiune și în Management Organizațional, iar acum este studentă la a treia facultate – Pedagogie. “Știu că profilele par diametral opuse, dar nu este chiar așa, se îmbină chiar perfect. Fiind învățătoare în al doilea an, cunoștințele acumulate până în prezent m-au ajutat să am un management al clasei, să le pot explica elevilor de ce este matematica importantă pentru noi”, povestește Georgiana. În primul an de Teach a predat la o structură a Liceului „Ștefan D. Luchian”, Ștefănești, județul Botoșani. A început direct cu provocarea de a preda la o clasă simultană – clasa pregătitoare și clasa I, dar când se uită înapoi recunoaște că provocările zilnice au ajutat-o să învețe foarte multe despre ea și despre oameni, comunitate și întreg ecosistemul copilului.

CITEȘTE MAI MULT

[Interviu] Tatiana Buboi despre dezvoltarea numerației prin activități indoor și outdoor

Tatiana Buboi este „doamna” pentru învățământul primar și preșcolar de la Școala Gimnazială „Axinte Uricariul” Scânteia, din județul Iași. Ea predă la clasa pregătitoare și este iubită de cei 31 de elevi ai săi, pe care îi consideră „spiriduși dornici să exploreze tainele numerației și literației”, pentru că sunt „Clasa exploratorilor”. Tatiana, înainte de a intra în programul Teach for Romania, a fost inginer, dar după ce a devenit mamă și a descoperit magia educației alături de propriii copii, și-a dorit să se apropie din nou de copii și să exploreze lumea chiar de la firul ierbii. La școală. Astfel, a urmat cursurile Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, specializându-se în Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (PIPP). Simultan, din anul al II-lea, a urmat și cursurile de Master, specializarea „Diagnoză și intervenție la persoanele cu cerințe speciale”, pentru a ști cât mai bine cum să lucreze cu copiii diagnosticați cu CES. Interviul de față își propune să exploreze proiectul captivant de dezvoltare a numerației, implementat de Tatiana în școala ei, cât și cum arată acum rolul de învățător, după trei ani de lucru cu elevii. Și în acest an școlar, profesorii Teach for Romania au avut de gândit, dezvoltat și

CITEȘTE MAI MULT

O învățătoare dintr-o comunitate rurală a transformat viețile a trei copii cu nevoi speciale printr-un proiect de literație

Maria Godoci este învățătoare la clasa I într-o comunitate din județul Bacău. Aceasta s-a implicat într-un proiect de literație, având în clasă 21 de elevi. Evaluarea inițială a arătat că toți elevii aveau un nivel bun de competențe, dar s-au remarcat trei copii cu nevoi speciale. Maria ne povestește cum a îmbunătățit situația, iar prin sesiunile de remedial, aceștia au reușit să învețe să scrie, să citească și să numere, deși mai au mici lacune din cauza timpului limitat petrecut împreună. Profesoara folosește resurse precum cărticelele din proiectul „Școli cu Sclipici” și kitul de numerotare pentru a face activitățile mai distractive și accesibile pentru elevi. Povestește-ne câteva lucruri despre tine, despre motivația de a te implica în proiectul de literație, câți copii sunt implicați și din ce clase. Anul acesta am avut clasa I, o clasă cu 21 de elevi. În urma evaluării inițiale, niciun elev nu avea lacune în ceea ce privește competențele din anii anteriori, mai mult de atât, am constatat că nivelul clasei este unul foarte bun. Încă de la început mi-a atras atenția un elev suspect de ADHD, care nu putea să rămână concentrat pe sarcină și care nu voia să stea mai deloc în băncuță.

CITEȘTE MAI MULT

„Tata este foarte mândru de mine că am început să citesc”

Așa i-a spus un elev la orele remediale de literație lui Carmen Muntenița. Aceasta și-a dorit de când era mică să se facă învățătoare, fiindcă cel care a învățat-o literele și cifrele a inspirat-o să ia această cale. A ajuns, acum 24 de ani, să predea într-o școală rurală din județul Galați, acolo unde spera să stea maximum doi ani și apoi să plece, poate la oraș. A ales comunitatea din Smulți, fiindcă acolo venea deseori la bunici și n-ar fi fost o schimbare bruscă. Este și director în școala în care este învățătoare la clasa a IV-a și spune că ajunge să stea foarte mult timp în instituție. „Familia mea are cel mai mult de suferit, pentru că lipsesc mult de acasă”, spune învățătoarea. Folosește tehnologia pentru a face orele mai interactive. Acum un an și jumătate a pus muzica relaxantă la orele de abilități practice și a observat că îi ajuta pe elevi să fie mai concentrați și că nu mai făceau gălăgie. Ulterior, mai timid la început, au folosit muzica și la orele de română sau de matematică. Acum, în fiecare dimineață, înainte de a ajunge învățătoarea în clasă, elevii deschid calculatorul și dau drumul la muzică

CITEȘTE MAI MULT

Categorie: Potențialul elevilor