Teach for Romania a semnat un nou parteneriat cu Ministerul Educației pentru o educație echitabilă și de calitate pentru toți copiii din România

Asociația Teach for Romania a semnat, la sfârșitul lunii august, un nou acord de parteneriat cu Ministerul Educației, în vederea continuării eforturilor de cooperare pentru a asigura educație de calitate tuturor elevilor din România, indiferent de zona din care provin, de situația lor materială și de școala în care învață. Intervenția Teach for Romania, susținută în continuare de Ministerul Educației, vizează în special comunitățile cu grad mare de defavorizare, unde în ultimii 10 ani, profesorii susținuți de organizație au lucrat zi de zi cu 90 000 de copii din mai mult de 400 de școli vulnerabile din România. Acest parteneriat strategic pentru creșterea calității actului educațional în învățământul public românesc va avea, pentru următorii doi ani, scopul de a genera progres vizibil și măsurabil pentru competențe care asigură fundația cognitivă și emoțională ce sprijină învățarea și cetățenia activă: literație, numerație, gândire științifică, abilități socio-emoționale. Pentru a avea acest impact, Teach for Romania și Ministerul Educației vor lucra împreună pentru a sprijini oamenii din educație, care aleg să predea sau să conducă școli din comunități vulnerabile, prin formare continuă, mentorat și coaching, acces la modele de bună practică și la o comunitate de profesioniști. Conform studiilor internaționale, acest tip de investiție

CITEȘTE MAI MULT

Luare de poziție – schimbarea metolodogiei de acordare a burselor școlare

Încurajarea progresului – soluția pentru un sistem educațional mai performant și mai echitabil Ministerul Educației a publicat în cursul săptămânii trecute „Metodologia-cadru de acordare a burselor școlare”. Cele mai aprinse discuții par a fi cele generate de acordarea burselor de merit. Concret, acest articol pare să anime conversații în contradictoriu: 7 (1) Bursele de merit se acordă pentru elevii de gimnaziu şi liceu, după cum urmează: a) 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, inclusiv elevii din clasa a IX-a, în ordinea descrescătoare a mediilor generale anuale, cu condiția să nu fi acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate în anul școlar anterior; b) elevilor care au obținut premiile I la concursurile şcolare și extrașcolare naţionale recunoscute și finanțate de Ministerul Educaţiei, conform calendarelor competiționale aprobate prin ordin de ministru; c) elevilor care au obținut premiul I la concursurile şcolare și extrașcolare naţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei, fără finanțare, conform calendarelor competiționale aprobate prin ordin de ministru. Practic, este pentru prima oară când legiuitorul privește performanța în educație printr-o lentilă nouă, aceea a progresului academic, a stimulării dorinței de a performa. Paradigma elitistă în care am funcționat până acum a îndreptat

CITEȘTE MAI MULT

Greta Predoi | Coagularea comunității pentru o școală modernă, fără clopoțel

La școala în care este director Greta Predoi, în pauze, se aude muzica dintr-un playlist făcut chiar de elevi. Copiii fredonează versuri pop, se relaxează în spații creative, își caută manualele sau caietele prin dulăpioarele personale, asta ca să nu mai țină după ei ghiozdanele greoaie și, în timpul orelor, folosesc table și alte materiale interactive. Însă nu mereu a fost așa, profesoara de chimie Greta Predoi povestește că, în 1989, când a venit prima dată la școală, sălile arătau tare rău. „Am și acuma în minte prima imagine de când am intrat în școală. Am văzut profesoare cu cizme de cauciuc, care, cu perii, spălau dușumelele”, spune aceasta. Ulterior, a devenit director al școlii și de atunci clădirea a intrat în mai multe etape de modernizare, cea mai importantă fiind cea din 2019, doar că atunci școala nu avea toate dotările necesare, era mai mult goală. A făcut o listă cu cele necesare și a trimis peste 4.000 de e-mailuri la firme și persoane cunoscute. A primit, în primul an, 80 de răspunsuri și încet-încet a construit școala europeană la care visa. Deviza școlii în care predă Greta Predoi este ca fiecare persoană să se simtă bine și să

CITEȘTE MAI MULT

[Comunicat presă] De 10 ani, Teach for Romania pregătește profesorii care aleg să predea în comunități vulnerabile în cadrul Academiei de Leadership și Formare în Educație

În perioada 3 iulie – 6 august 2023, Teach for Romania organizează Academia de Leadership și Formare în Educație, singurul program de formare și practică didactică supervizată pentru profesori care aleg să predea în comunități vulnerabile. Calitatea unui sistem educațional nu poate fi mai bună decât calitatea profesorilor săi. Rezultatele slabe ale elevilor români la testele standardizate și corelația puternică între pregătirea cadrelor didactice și progresul elevului ne arată nevoia crescută de a antrena și susține adecvat profesorii motivați care predau în școli vulnerabile. În plus, faptul că aproape jumătate dintre profesorii din România sunt în pragul vârstei de pensionare, indică urgența și necesitatea creșterii atractivității profesiei didactice și a unor programe de reconversie profesională către cariera didactică pentru oameni cu competențe valoroase și motivație puternică. De 10 ani, Teach for Romania derulează, în parteneriat cu Ministerul Educației, un program de intervenție în școlile din medii vulnerabile care se concentrează pe formarea aplicată și susținerea cadrelor didactice pentru a avea impact în sălile lor de clasă și în cancelarie, pornind de la cele mai vulnerabile școli din România. În plus, Teach for Romania este singura organizație care pregătește timp de doi ani profesori debutanți pentru predarea în medii vulnerabile și

CITEȘTE MAI MULT

Fiecare profesor poate, doar dacă își dorește să depășească linia imaginară a catedrei.

Un profesor excepțional joacă un rol crucial într-o comunitate, el fiind ghidaj atât pentru copii, cât și pentru părinți. E important ca relația cadru didactic-copil-familie-școală să funcționeze prin colaborare și încredere. Însă, nu de puține ori, cadrele didactice dedică timp, dincolo de programul efectiv, pentru a comunica cu familiile, comunitatea, pentru a crea acea legătura de încredere ce le permite cadrelor să aparțină comunității. Petruța nu a crescut cu dorința de a fi în sistemul de învățământ, deși așa poate părea: foarte încrezătoare, mereu cu resurse și creativă, cu multă empatie și determinare să facă tot ce îi stă în putere să aducă toți copiii la grădiniță. Aparține comunității din Urziceni, iar în învățământ este de doar 3 ani, iar anul acesta finalizează conversia profesională în Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (PIPP). Nu se mai vede făcând altceva! Majoritatea copiilor din comunitate nu au frecventat grădinița, foarte rar, grupa mare. Așa că, anul acesta, Petruța a mers în comunitate să se asigure că toți copii vor fi înscriși la grădiniță din toamnă, oferind suport acolo unde a fost nevoie de citirea unor acte sau completare. ,,Oamenii au fost uimiți că m-am dus în comunitate să caut copiii care necesitau înscriere la

CITEȘTE MAI MULT

Melania Vamanu | De la fiecare lecție de istorie elevii pleacă cu cel puțin o „comoară”: curajul, empatia, curiozitatea

Melania Vamanu este profesoară de istorie din 2004 și de mic copil a simțit o chemare către lumea cărților. Copilăria la sat a învățat-o că trebuie să fie organizată, disciplinată și că e nevoie să aprecieze munca — asta dacă vrea să reușească în viață. Bunicul din partea tatălui a inspirat-o să devină profesoară de istorie. El a fost veteran de război, a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, la Cotul Donului și la Odessa. În 1944, pe când avea 24 de ani, un obuz a explodat lângă el și l-a lăsat orb. A trăit așa până la vârsta de 88 de ani. „Copilăria mi-am petrecut-o alături de bunicul, cu aceste povești de război și atât de mult m-am apropiat… Am simțit oarecum o responsabilitate de a duce mai departe faptul că războaiele nu aduc nimic bun și că noi, oamenii, trebuie să înțelegem acest lucru”, povestește profesoara de istorie. Își amintește că toamna, când muncea în grădină, mai descoperea câte un obiect vechi, câte un ciob, și se simțea tare mândră. „Le puneam la loc de cinste, ziceam că sunt un fel de arheolog”, adaugă Melania. Prima dată a predat la școala la care a fost și ea

CITEȘTE MAI MULT

„Tata este foarte mândru de mine că am început să citesc”

Așa i-a spus un elev la orele remediale de literație lui Carmen Muntenița. Aceasta și-a dorit de când era mică să se facă învățătoare, fiindcă cel care a învățat-o literele și cifrele a inspirat-o să ia această cale. A ajuns, acum 24 de ani, să predea într-o școală rurală din județul Galați, acolo unde spera să stea maximum doi ani și apoi să plece, poate la oraș. A ales comunitatea din Smulți, fiindcă acolo venea deseori la bunici și n-ar fi fost o schimbare bruscă. Este și director în școala în care este învățătoare la clasa a IV-a și spune că ajunge să stea foarte mult timp în instituție. „Familia mea are cel mai mult de suferit, pentru că lipsesc mult de acasă”, spune învățătoarea. Folosește tehnologia pentru a face orele mai interactive. Acum un an și jumătate a pus muzica relaxantă la orele de abilități practice și a observat că îi ajuta pe elevi să fie mai concentrați și că nu mai făceau gălăgie. Ulterior, mai timid la început, au folosit muzica și la orele de română sau de matematică. Acum, în fiecare dimineață, înainte de a ajunge învățătoarea în clasă, elevii deschid calculatorul și dau drumul la muzică

CITEȘTE MAI MULT

Doi ani de lucru pe literație și cum arată munca unu la unu profesor-elev

Un copil care învață să scrie și să citească la gimnaziu este unul care se reintegrează în clasa lui, poate participa la celelalte ore, își poate dezvolta competențele specifice programelor din gimnaziu pe baza acestei competențe de baza citit-scrisul, iar de doi ani Sara și profesoara ei, Mădălina Henea, depun eforturi considerabile pentru a recupera decalajele de citit-scris. Te invităm să descoperi evoluția Sarei și activitățile pe care Mădălina le-a dus către eleva ei pentru a recupera decalajele majore de citit scris. Povestește-ne câteva lucruri despre tine, despre motivația de a te implica în proiectul de literație și ce înseamnă acesta. Sunt profesor de limba franceză, îmi doresc să fac diferența măcar pentru un copil, așa că, anul acesta la remedial am luat-o doar pe Sara de la clasa a V-a, elevă care repetă deja clasa a V-a a doua oară. Am intrat în proiect cu gândul de a ajuta măcar un copil să citească mai bine și să înțeleagă un text. Ce înseamnă mai concret ceea ce faci? Dă-ne niște exemple de activități sau resurse pe care le folosești. Folosesc cărțile de la laboratorul de literație, cu tot cu fișele de lucru. Cel mai des am folosit metodele ABEL,

CITEȘTE MAI MULT

Interviu cu Dana Iacob despre importanța educației financiare pentru copii

Dana Iacob este o învățătoare plină de energie, care lucrează la Școala Gimnazială Poieni, în satul Poiana, comuna Schitu Duca, județul Iași. Cu o experiență de doi ani în învățământ, aceasta a reușit să creeze o legătură specială cu cei 14 copii din clasa pregătitoare și clasa I pe care îi îndrumă, lucrând într-un mediu defavorizat. Pasionată de educația financiară și conștientă de importanța acesteia pentru copii, Dana Iacob a început un proiect inovator prin care dezvoltă un mediu de învățare interactiv, în care fiecare copil are oportunitatea de a fi atât cumpărător, cât și vânzător în cadrul activității „Magazinul cu de toate”. În cadrul proiectului s-au desfășurat și o serie de lecții de educație financiară, iar copiii au avut oportunitatea de a descoperi originile banilor și importanța trocului prin jocuri de rol inspirate de diferite epoci istorice. Povestește-ne câteva lucruri despre tine, despre motivația de a gândi proiectul de numerație și câți copii sunt implicați. Sunt Dana Iacob, învățătoare la simultan – clasa pregătitoare și clasa I, în satul Poiana, la Școala Gimnazială Poieni, comuna Schitu Duca, județul Iași. Fiind în al doilea an în învățământ, am putut trage niște concluzii legate de nevoile de învățare ale copiilor,

CITEȘTE MAI MULT

Gabriela Munteanu, învățătoarea care seară de seară citește cu copiii povestea de la ora 20.00

Gabriela Munteanu este învățătoare pentru elevii din trei clase, I, a II-a și a IV-a. Ziua o începe cu o poveste cu tâlc, atent construită: să aibă litera zilei în ea pentru cei care abia învață alfabetul, dar și elemente de gramatică pentru cei mai mărișori. În timp ce le dă unora de lucru, se ocupă de ceilalți. Zice că, în teorie, nu există o cercetare care să-i spună cum să predea în același timp la trei clase și că și-a creat-o de-a lungul timpului singură, folosind tehnici noi și adaptând acolo unde era nevoie. Opt ani a fost profesoară de limba franceză, începând cu anul 2000, iar ulterior a făcut cea mai mare și cea mai bună alegere din punctul ei de vedere: a trecut la meseria de învățător, care „nu se compară deloc cu a fi profesor”, după cum mărturisește Gabriela. Învățătoarea a copilărit o vreme în satul în care predă, la granița cu Ucraina, iar după a plecat cu părinții în Brașov, unde a terminat liceul. De mică își dorea să se întoarcă în sat și să fie medic. „Visam să am o trăsură și un cal și în felul acesta să-mi ajut toți sătenii”, spune Gabriela

CITEȘTE MAI MULT

Etichetă: teach for romania