Anual, pe 21 februarie, promovăm diversitatea lingvistică, culturală și multilingvismul, iar dacă folosești termeni precum „mișto” sau „baftă”, trebuie să știi că aceștia provin din limba rromani.
Deși este limbă minoritară recunoscută în România, foarte puțini profesori specializați mai remarcă importanța predării acesteia în mediul școlar. Azi este Ziua Internațională a Limbii Materne. Azi este și despre Elena Radu și elevii ei.
Despre elefantul Cici și pisica care face „miau”.
„Gata, doamna, am înțeles acum! E o manevră aici!”, răspunde A. după ce Elena i-a explicat despre cum, unde și de ce folosim cratima.
„La un moment dat le explicam despre cratimă și mi-am adus aminte de cântecul pe care îl tot auzeam la fiul meu – despre Elefantul Cici; așa că le-am dat exemplu de cratimă «mi-au luat foc cipicii» și pisica face «miau». Încerc să le dau mereu exemple actuale, pe care să le înțeleagă.”
Elena Radu este unul dintre profesorii de limba rromani care reușește să educe de peste 20 de ani elevii școlii din Ferentari. Nu consideră că este o provocare, ci o șansă de a te adapta și de a te auto-educa în spiritul a ceea ce azi numim „generația Z”.
„Pentru elevii care aveau dificultăți de scriere, am folosit subtitrarea de la filme. Nu reușeau să își dea seama care sunt sunetele paletale sau, pur si simplu nu știau când să folosească v sau f într-un cuvânt dat. I-am rugat, cronometrându-i, să copieze subtitrarea de la un film TV și să o citească apoi, cu voce tare. Așa am reușit să fac și literație cu ei, scriere, citire, chiar și ortografie.”
Elena a înțeles, în tot acest timp, că dincolo de olimpiadele școlare, examene sau excursii, cultura neamurilor de gabori, căldărari sau spoitori, cultura din mediul familial este mai presus de orice. A învățat să lase loc pentru dezvoltarea copilului și să accepte, mai ales că și ea provine din neamul ursarilor.
De când a absolvit programul Teach for Romania spune că are mai multă răbdare cu ea și reușește să managerieze comportamente și atitudini provocatoare de la clasă datorită culturii reușitei.
„Înainte eram stresată că nu am timp să predau ce mi-am propus, așa că scriam încontinuu pe tablă încât să fiu sigură că acopăr materia într-o oră. Acum ma axez mai mult pe ceea ce elevii deja dețin și încerc să dezvolt. Clar, sunt mult mai atentă la nevoile lor și la starea lor emoțională. Rolul meu nu se mai rezumă strict pe cognitiv, pe un set de informații încât elevul să atingă performanța, ci ei îmi oferă informații despre ce știu, iar eu dezvolt. Am mereu în minte să aduc totul în concret, să nu vorbesc eu ei ipotetic. Contează ca elevul meu să înțeleagă si să participe activ la ore.
Încerc să nu le dau foarte mult de lucru acasă, cât să le stimulez creativitatea și inovația. Am elevi care nu fac diferența între capră și vacă sau elevi care nu cunosc deosebirile dintre animalele sălbatice și domestice. Alți elevi nu au văzut niciodată un tren. Sunt elevi care au crescut numai aici, în cartier și nu au avut acces către un alt mediu de dezvoltare”.
Elena Radu se află în primul an de program Teach for Romania și este implicată în foarte multe proiecte despre cultura romă. Își dorește să dezvolte, în continuare, literația la elevii ei și să le ofere spațiu de dezvoltare emoțională, fără prejudecăți. Și ea a fost nevoită, la fel ca elevii ei, să înțeleagă prejudecățile celor din jurul ei. Și a avut nevoie de timp și încurajări. Exact ceea ce le oferă și ea, acum, elevilor ei.
Aplică la programul Teach for Romania și poți fi tu cel care descoperă potențialul fiecărui elev!
Fii profesorul de care elevii au atât de mare nevoie! Perioada de recrutare a viitorilor profesori este deschisă până pe 4 aprilie: https://teachforromania.org//inscrieri/ .
