Iasemin este genul de om pentru care ziua este mult prea scurtă pentru toate lucrurile pe care își dorește să le facă. Totuși, reușește să fie implicată într-o mulțime de proiecte simultan, care o încarcă cu energie și o aduc tot mai aproape de visul ei – acela de a avea un impact vizibil atât la clasă, cât și în comunitate și, la scală mai mare, în întreaga societate.
Fiica ei, diagnosticată cu autism, care începea școala, a fost motivul pentru care Iasemin a decis să se detașeze pe un post de învățătoare într-o zonă defavorizată din Medgidia.
Ce o motivează să rămână acolo, în ciuda tuturor greutăților?
Dragostea pentru copii, dar și dorința de a crește acea comunitate, de a aduce cât mai multe resurse către ea, de a schimba ceva prin propriul exemplu.
Mai mult decât atât, își propune să îi aducă în continuare și pe părinți cât mai aproape de școală, să îi ajute să înțeleagă importanța ei și astfel, să adreseze o altă problemă cu care se confruntă – absenteismul școlar.
Elevii mei sunt modelele care mi-au schimbat perspectiva în viață, cei care m-au ajutat să înțeleg că nu premiile la anumite concursuri contează, ci dorința de a veni la școală cu drag. Mi-ar plăcea să îi văd terminând studiile liceale sau universitare, urmându-și mai departe visurile.