Ioana Morar este formator în cadrul proiectului „Acceleratorul de competențe”, atelierul „Motivație și curiozitate în învățare”, dezvoltat de Teach for Romania în parteneriat cu UiPath Foundation, și coordonează învățarea pentru un grup format din 28 de învățători și profesori/diriginți, care predau în școli publice din județele Galați, Suceava, Olt, Călărași, Vrancea, Iași, Botoșani, Neamț, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Teleorman și Cluj. Ioana este de părere că motivația copiilor de a învăța se corelează cu succesul la școală, motiv pentru care mulți părinți și profesori sunt preocupați să îi ajute pe elevi să devină mai motivați în clasă, prin folosirea unor tehnici de învățare pentru stimularea atât a motivației intrinseci, cât și a celei extrinseci.
Te invităm să citești interviul de mai jos pentru mai multe detalii despre cum stimulăm motivația în rândul elevilor noștri și ce efecte poate avea folosirea recompenselor sau a regulii de a ieși în pauză doar atunci când este finalizată o sarcină de lucru.
Povestește-ne puțin despre tine. Cine ești, care este rolul tău în programul de formare „Acceleratorul de competențe”, parte al proiectului Teaching as Leadership?
Mă numesc Ioana Morar, sunt învățătoare cu 20 de ani experiență în predare la o școală din mediul rural, sunt alumnă a programului Teach for Romania și sunt trainer în programul de de formare „Acceleratorul de competențe” pentru atelierul „Motivație și curiozitate în învățare”.
Ce înseamnă „Motivație și curiozitate pentru învățare”, de ce e nevoie de un astfel de program și cine ar trebui să-l urmeze?
Ca educator te confrunți zilnic cu motivația scăzută a copiilor și cu o lipsă de interes pentru învățare. Este o luptă inegală pe care o ducem cu lumea virtuală; pare de multe ori că nu putem concura cu acea lume diversă, colorată, în care totul se întâmplă cu viteză și recompensele vin imediat. Acest program se adresează tuturor învățătorilor, profesorilor, diriginților, care se confruntă cu nevoia de a se face auziți de elevii lor, de a ajunge la ei, de a crește motivația pentru învățare a acestora.
Ce se întâmplă în cadrul programului?
La acest atelier s-au înscris 28 de profesori și învățători care predau în școli și licee din județele Galați, Suceava, Olt, Călărași, Vrancea, Iași, Botoșani, Neamț, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Teleorman și Cluj. Până acum, au participat la două ateliere: unul de învățare, de inițiere, și unul mentoral, și urmează un al treilea atelier bazat reflecție și lecții învățate și sesiuni de feedback unul la unul. Proiectul se va încheia în luna februarie 2023.
Cum stimulăm motivația și curiozitatea pentru învățare în rândul profesorilor? Dar în rândul copiilor?
Din punctul meu de vedere, un om care și-a ales această meserie este și motivat, și curios. Pot spune că în această breaslă nu ai cum să te plictisești. Indiferent de experiența pe care o ai la catedră sau câte generații ai format, nu poți ajunge niciodată să spui că știi tot, că nu mai ai ce învăța sau că nu te mai poate surprinde nimic. Noi, profesorii, suntem la catedră pentru că ne-am ales și ne-am asumat acest rol.
Motivația de a învăța a copiilor se corelează cu succesul la școală. De aceea, mulți părinți și profesori sunt preocupați să îi ajute pe elevi să devină mai motivați în clasă. Acest lucru poate însemna folosirea recunoașterii și a recompenselor pentru a încuraja un comportament care este favorabil învățării.
Cu toate acestea, motivatorii extrinseci, singuri, nu funcționează mereu. Profesorii care fac lecțiile interesante pentru copii și îi ajută pe elevi să devină entuziasmați de școală pot stimula o dragoste de învățare pe tot parcursul vieții și pot încuraja elevii să depășească obstacolele și să găsească succesul.
Cele mai discutate două tipuri de motivație sunt intrinsecă și extrinsecă. În cea intrinsecă, motivația de a învăța vine din interior.
S-ar putea ca elevii să fie curioși, o lecție să fie distractivă, subiectul să fie interesant și captivant sau sarcina să le ofere oportunitatea de a-și demonstra punctele forte. Când un copil posedă acest tip de motivație, este mai probabil să fie motivat atunci când învățarea are loc în afara mediului școlar.
Motivația extrinsecă este atunci când profesorii sau părinții introduc o forță exterioară pentru a încuraja copiii să învețe. Aceasta poate fi sub forma unei recompense, cum ar fi câștigul de timp liber, un autocolant sau o bomboană. De asemenea, poate fi încadrat prin consecințe negative, cum ar fi atunci când un elev nu poate merge în pauză și nu se poate juca cu prietenii decât dacă termină sarcina de lucru.
Deși evitarea consecințelor negative poate motiva elevii în prezența profesorului lor, aceasta nu inspiră tipul de motivație de care au nevoie copiii pentru a continua să învețe în afara clasei. De asemenea, este mult mai distractiv să faci ceva pentru că îți place decât să eviți pedeapsa.
Cum faci tu să stimulezi motivația elevilor tăi?
În ceea ce privește stimularea motivației copiilor cu care eu lucrez, mă ghidez după Modelul autodeterminării (Edward Deci și Richard Ryan). Această teorie are la bază trei nevoi specifice ale fiecărui om: conectare/relație, competență și autonomie.
În cazul relației cu copiii am grijă să descopăr ce este important pentru ei, să îi urmăresc în pauze să aflu ce le place, și, pe urmă, în discuțiile cu ei să aduc aceste lucruri. De exemplu, dacă o fetiță îmi povestește că are un cățel pe care îl iubește mult și este bolnav, a doua zi când ne întâlnim o întreb ce face cățelul, cum se simte. Îi întreb despre frații și surorile mai mici, despre prietenii lor sau jucăriile preferate. Așa le arăt că sunt atentă la ei și că ce îmi povestesc este important pentru mine. Tot la capitolul conectare intră și cadrul pe care îl setez în clasă: de la regulile pe care le respectăm toți până la felul în care sunt așezați în bănci. Sunt așezați în grupuri de câte 4, astfel încât în timpul activităților să se poată privi în ochi, nu unul în ceafa celuilalt. Astfel învață să „citească” mesajele nonverbale, să comunice între ei, să se sprijine unul pe celălalt.
La competență intră partea de reflecție pe care o fac cu ei și felul în care le ofer și cer la rândul meu feedback. Când le dau feedback, indiferent că este vorba de un desen, un exercițiu rezolvat sau o dictare urmez următorul îndemn: „Fii bun, fii specific, fii de ajutor, participă!”. La sfârșitul zilei sau, uneori, la sfârșitul săptămânii avem o rutină de reflecție formată din trei întrebări simple: Cum a fost astăzi? Cum te-ai simțit? Ce ți-ar fi plăcut să facem diferit?
Autonomia o dezvolt cu ajutorul rutinelor și al predictibilității. Copiii știu de la începutul zilei ce urmează să se întâmple, ce vor învăța și ce aștept de la ei. Îi împuternicesc dându-le roluri specifice: cel care are grijă de tablă, de fișe, de curățenie etc. Astfel fiecare știe ce are de făcut, care este rolul lui, cine va sta primul la rând și nu este nevoie să mă întrebe pe mine sau să le dau prea multe indicații.
Care sunt pașii următori după finalizarea proiectului?
După finalizarea proiectului mi-ar plăcea să păstrăm comunitatea „vie”. Să ne mai auzim din când în când și să împărtășim ce am aplicat la clasă, ce funcționează în relația cu elevii noștri și ce altceva și-ar dori profesorii să învețe și să experimenteze.
***
Proiectul „Acceleratorul de competențe” face parte din programul „Teaching as leadership”, derulat de Teach for Romania în parteneriat cu UiPath Foundation. „Acceleratorul de competențe” este adresat tuturor cadrelor didactice care participă în 2022 sau au participat în anul 2021 la oricare dintre cursurile Leadership transformațional sau Comunitățile viitorului. Proiectul vizează cadrele didactice interesate de a-și dezvolta în mod practic o anumită competență relevantă carierei didactice în cadrul unei serii de ateliere ce vizează tematicile: Stimularea motivației pentru învățare, Leadership-ul la elevi, Autonomia elevilor și Curiozitatea în învățare. Acesta se desfășoară în perioada noiembrie 2022 – februarie 2023. Formarea presupune ateliere sub formă de comunitate de învățare și sesiuni de mentorat online (Zoom) și Practică autonomă, ce însumează 20 de ore sincron și 10 ore asincron.
Formatorii cursului sunt: Nastasia Alexandru – Stimularea autonomiei și responsabilizarea elevilor pentru propriul proces de învățare, Ioana Morar – Motivație și curiozitate pentru învățare, Cristina Bărbosu-Ene – Relația cu părinții, Veronica Șandor – Leadership la elevi, Sorina Marinescu – Strategii reflexive și metacogniție în învățare, alumne și profesori Teach for Romania.
Abonează-te la newsletterul nostru aici pentru a afla ce mai facem în Teach for Romania.
