De ce ne dorim să premiem profesorii din mediul rural?

Pentru că, în România:

Mai mult decât atât, peste 200,000 de copii suferă de bullying în școli, adică experimentează excludere, umilire, amenințări, violență fizică și verbală, iar jumătate din copiii României sunt la risc de sărăcie și excluziune socială, 
cu șanse reduse de a-și construi un viitor.

Datele Comisiei Europene menționează explicit apartenența la mediul rural ca factor de risc educațional, cu impact direct în abandon școlar, absenteism și rezultate școlare slabe.

Cu toate acestea, sunt cadre didactice în mediul rural care reușesc să demonstreze că se poate, că inechitatea poate fi adresată.

Acești profesori merită să iasă din anonimat,

iar efortul, dăruirea și perseverența lor, să fie recunoscute

Dincolo de indicatorii vizibili privind nivelul ridicat de abandon școlar, performanţe academice foarte scăzute, violenţa, resursele limitate – invocate adesea când vine vorba despre școlile din medii vulnerabile – sunt provocări foarte specifice și complexe. Provocări pentru care acești profesori reușesc să găsească soluții.

Prin organizarea Galei ”Profesorul Anului din mediul rural” dorim să punem accent pe calitatea educației din mediul rural și să promovăm acele cadre didactice care cred în potențialul fiecărui copil, își doresc să ajungă la fiecare în parte și să le ofere șansa la un viitor mai bun prin educație.

Dorim să premiem acei oameni care reușesc să creeze un loc primitor în care copiii învață de drag, nu de frică, profesori inspiraționali care se implică în școală și comunitate, cadre didactice cu o motivație puternică, care schimbă fața sistemului de educație din România.

Categorii de premiere

Aproape un sfert din fiecare generație de elevi se pierde până la sfârșitul ciclului gimnazial, în mediul rural. Aproximativ 300.000 de copii de vârstă școlară nu merg la școală. Atâția copii se nasc în România în doi ani. Mai mult decât atât, aproape jumătate din copiii României sunt la risc de sărăcie și excluziune socială, cu șanse reduse de a-și construi un viitor.

 
Ce fac profesorii pentru a aborda această problemă?

Creează un mediu prietenos și plăcut la școală, le arată copiilor de ce este relevantă școala pentru dezvoltarea lor ulterioară, dezvoltă relații bune cu părinții, petrec sute de ore în comunitate, alături de mediatorul școlar, să aducă elevii la clasă și să îi motiveze pe părinți să își lase copiii la școală.

 
Juriu

Magda Camanaru

World Vision Iași


Raluca Dobra

Allianz Services


Mirela Stană

Radio România Cultural


Iulian Paraschiv

Agenția Națională pentru Romi


Maria Eftimie

Consiliul Național al Elevilor


 
Finaliști

Daniela Maria Arion

director, Școala Gimnazială Mihai Vodă, județul Cluj


Gabriela Munteanu

profesor, Școala Gimnazială nr. 1 Hilișeu Horia, județul Botoşani


Lenuța Țifrea

profesor, Școala Gimnazială Scarlat Longhin Dofteana, județul Bacău


Avem peste 1000 de școli în care niciun elev nu reușește să ia peste media 5 la Evaluarea Națională. Peste 40% din elevi suferă de analfabetism funcțional – pot citi un text la prima vedere, dar nu înțeleg conținutul. În clasele de gimnaziu cu diriginți Teach for Romania vedem între 2 și 3 elevi pe clasă care nu știu să citească și 15 elevi care au probleme de înțelegere a unui text citit.

 
Ce fac profesorii pentru a aborda această problemă?

Indiferent de nivelul și materia pe care o predau, profesorii lucrează cu elevii lor pe dezvoltarea abilităților de citit-scris și, în același timp, pe alte procese precum înțelegerea, analiza, reflecția asupra textului scris și/sau audiat.

 
Juriu

Bianca Balea

Fundația Noi Orizonturi


Simona Anghel

BA Glass


Sorana Stănescu

Decât o Revistă


Marina Manea

Ministerul Educației


Tudor Miu

Consiliul Național al Elevilor


 
Finaliști

Liliana Daniela Chivulescu

învățător, Școala Gimnazială Nr. 2, Picior de Munte, județul Dâmboviţa


Ana Otomega-Dumitru

învățător, Școala Generală Kádár Márton Cuieșd, comuna Pănet, județul Mureş


Adina Popa

învățător, Școala Gimnazială Basarabi, județul Suceava


Abilitățile socio-emoționale reprezintă un predictor pentru reușita școlară. Studiile au arătat că elevii cu abilități socio-emoționale ridicate, atitudini și comportament social pozitive ca urmare a intervențiilor la clasă aveau mai puține probleme de comportament și emoționale, precum anxietate, depresie etc. comparativ cu elevii care nu au beneficiat de intervenții pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale. De asemenea, există o asociere puternică între nivelul abilităților socio-emoționale în copilărie și succesul/insuccesul de mai târziu al adolescenților la învățătură, încadrarea pe piața muncii, activități infracționale și sănătate psihică.

 
Ce fac profesorii pentru a aborda această problemă?

Folosesc la clasă diverse tehnici și instrumente care îi ajută pe copii să-și gestioneze și să-și regleze emoțiile, să-și controleze impulsurile și să reziste în fața tentațiilor, să comunice deschis și să fie toleranți, să reflecteze, să își seteze obiective și chiar să se auto-evalueze. În plus, cer feedback din partea elevilor pentru a vedea cum se simt la școală, cât de puternică este relația cu ei și cu clasa în care învață.

 
Juriu

Lila Vasilescu

Fundația VERITA


Marius Luca


Andreea Alexandrescu


Alina Bacalu

Clinicile Regina Maria


Paula Herlo

PRO TV


Sorin Costreie

Cabinetul Prim-Ministrului României


Katharina Țîntea

Consiliul Național al Elevilor


 
Finaliști

Romeo Bolohan

profesor, Liceul Tehnologic Mihai Eminescu, Dumbrăveni, județul Suceava


Alina Iuliana Făinarea

consilier școlar, Liceul Tehnologic nr. 1 Corod, județul Galaţi


Mirela-Viorica Vlad

profesor, Școala Gimnazială Constantin Ivănescu, Poșta-Câlnău, județul Buzău


Sunt mult prea mulți copii invizibili pentru școală, a căror creativitate, a căror curiozitate nu a fost niciodată stârnită de școală, cărora nu li s-a explicat niciodată în mod credibil în ce fel școala e relevantă și cum te ajută să ai mai multe opțiuni de viitor. Copii care nu au fost încurajați să își exprime punctul de vedere, să aibă inițiativă, să își pună ideile în practică sau să lucreze în echipă. O mulțime de elevi care, deși frecventează școala, nu sunt cu nimic mai pregătiți pentru viața de adult în urma acestor ani petrecuți în bancă.

 
Ce fac profesorii pentru a aborda această problemă?

Se uită cu încredere la elevi, le acordă credit, îi ascultă activ și integrează perspectiva lor la clasă, îi sprijină în relația cu conducerea școlii. Îi informează, consultă și iau decizii împreună cu elevii. Îi expun la exemple de bune practici din alte școli/țări, îi implică în proiecte, schimburi de experiență, workshop-uri pe subiecte precum leadership, discurs public, scriere de proiecte. Îi învață să identifice nevoi/probleme și să formuleze soluții, le oferă spațiu pentru generare de idei și îi sprijină în implementarea lor.

 
Juriu

Monica Calotă

ANPDCEFP


Claudia Oprescu

BCR


Ligia Deca

Administrația Prezidențială


Cătălina Ifrim

Consiliul Național al Elevilor


Tudor Chirilă


 
Finaliști

Diana Liliana Dumitrache

învățător, Școala Gimnazială Nr.2 Padina, județul Buzău


Aurora Enache

profesor, Liceul Teoretic „Lascăr Rosetti” Răducăneni, județul Iaşi


Pamela Alina Popa

profesor, Școala Gimnazială Pietroasa, județul Timiş


România rămâne o țară a decalajelor profunde, care atrag după ele discriminări dureroase, cu consecințe pe termen lung atât în ceea ce privește viața copiilor, cât și în ceea ce privește societatea în ansamblul ei. Sărăcia și lipsa accesului la servicii de protecție socială cu care se confruntă copiii și familiile lor își pun amprenta în mod negativ asupra participării școlare a copiilor. Provocările din educație sunt atât de complexe, încât e nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil și de o țară întreagă pentru a rezolva probleme cu un impact atât de devastator, ca cele din educație.

 
Ce fac profesorii pentru a aborda această problemă?

Caută soluții, aliați și resurse și aduc aproape actori relevanți din comunitate, care să vină în sprijinul copiilor. Degeaba avem școli renovate și profesori pregătiți la clase, dacă nu avem infrastructură, servicii medicale sau asistență socială. Pasarea vinei de la profesor la învățător, de la profesor la părinte, de la părinte la elev, de la familie la primărie și tot așa nu ajută deloc copiii vulnerabili. Nevoia de sprijin este din toate părțile și în același timp.

 
Juriu

Raluca Negulescu Balaci

UiPath Foundation


Cătălina Nicola

Fundația Autonom


Marcel Bartic

Europa FM


Vlad Dumitrescu

FDSC


Alexia Lupu

Consiliul Național al Elevilor


 
Finaliști

Roxana Giorgiana Costache

învățător, Școala Gimnazială Dârza, comuna Crevedia, județul Dâmboviţa


Flavia Lorena Cut Lupulescu

director, Școala Gimnazială Boldur, județul Timiş


Ioana Diaconu

profesor, Școala de industrie alimentară Țibana, județul Iaşi


Evenimentul de premiere are loc la Iași, în data de 24 martie, la Palatul Culturii. Participarea la gală se face exclusiv pe bază de invitație.

Anunțarea câștigătorilor va fi făcută în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Culturii din Iași, în data de 24 martie. În cadrul galei, îi vom avea invitați pe Gelu Duminică, Agenția Împreună, și pe Maria Kovacs, Fundația Noi Orizonturi, care vor avea discursuri tip TEDx pe una dintre temele abordate: abandon școlar, literație, implicare comunitară, echitate.

Evenimentul va fi transmis pe pagina de facebook Teach for Romania.

Parteneri strategici

Parteneri Instituționali

Parteneri Jurizare

Susținători

Parteneri media