Emőke Bocskai este învăţătoare la Şcoala Gimnazială „Teleki Domokos“ din localitatea Gorneşti, judeţul Mureş.
Spune că și-a dorit dintotdeauna să predea, iar la grădiniţă făcea jocuri de rol din postura de învăţătoare. „Adunam colegii şi îi învăţam tot ce se putea. Puneam păpuşile în rând şi le citeam diverse lucruri“. Ca să fie aproape de comunitatea din Gornești, a ales să se mute din Tîrgu Mureș chiar la sat, în Gornești.
Fiindcă își dorește ca niciun copil să nu rămână în urmă, Emőke a demarat un proiect de literație. Practic, proiectul remedial de literație a fost extins și către dezvoltarea numerației și a început cu un program zilnic, o oră pe zi, cu activități selecționate conform nivelurilor de cunoaștere și dezvoltare ale elevilor, precum și lucru individual, personalizat.
Ca obiective ale proiectului, Emőke și-a dorit ca toți copiii să scrie corect gramatical, după dictare, un text scurt, folosind cratima, semne de punctuație, despărțirea în silabe, să citească fluent și să poată face o hartă a textului, cât și o hartă a unor localități vizate în activitățile lor, un traseu propus, respectând punctele cardinale. Activitățile au fost construite structurat încât elevii să lucreze și colaborativ, ca accesele de violență sau furie dintre ei să se diminueze, reușind prin intermediul activităților, să se cunoască mai bine și să accepte caractere diferite. Practic, activitățile desfășurate reprezentau context de învățare și practică în echipă.
În incinta școlii a fost creat un laborator de literație care va fi permanent utilizat de elevii școlii, dar și de frații elevilor care pot împrumuta cărți sau pot beneficia de resurse educaționale.
De ce a ales Emőke să dezvolte literația și numerația la elevii ei?
,,Literația stă la baza tuturor ariilor disciplinare, precum și la formarea tuturor competențelor, însă este nevoie să avem și competențele numerației dezvoltate la un nivel cât mai independent. Am dezvoltat aceste abilități prin jocuri numerice și aplicații digitale, care să îi și atragă.
Conform curriculumului naţional, competenţa școlară este definită ca « un ansamblu/sistem integrat de cunoștinţe, capacităţi, deprinderi și atitudini dobândite de elevi prin învăţare și mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vârstei elevului și nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală ».
Intervenția s-a bazat pe o cunoaștere profundă a nevoilor emoționale și cognitive ale copiilor. Planificarea strategică a constat în construcția pe o serie de competențe ce sunt punctul de plecare pentru o implementare eficace și incluzivă, menită să reducă decalajele și să dezvolte interesul elevilor pentru școală și dezvoltarea fiecărui elev după nevoile sale de învățare specifice”.
Mai departe de a exersa scrierea, lectura și calculul matematic, elevii au nevoie și de un răspuns dus în practică, la întrebarea ,,De ce trebuie să învăț?”. Emőke le-a răspuns elevilor prin practica informațiilor dobândite.
