Autor: Teach Teach

Notă de informare: Corectare a unei informații eronate într-un comunicat de presă recent publicat

Comunicatul de presă lansat de Teach for Romania în data de 26 Ianuarie 2024, în care organizația anunța finaliștii competiției Gala Profesorului din Mediul Rural, 2024, a conținut o eroare de redactare pe care dorim să o corectăm și clarificăm. Inspectoratul Școlar Timiș nu este partenerul Teach for Romania în contextul acestui eveniment, includerea instituției în lista partenerilor a fost o eroare care a fost corectată. Ne cerem scuze pentru orice confuzie sau inconveniență produsă. Orice mențiune a instituției a fost înlăturată din comunicatul de presă și din orice comunicare a organizației. Gala Profesorul Anului din mediul rural este un eveniment anual, ajuns la ediția a 3-a, organizat independent și din resursele proprii Teach for Romania. Scopul proiectului este să premiem și să evidențiem munca remarcabilă a profesorilor din mediul rural. Vorbim despre acei educatori, învățători, profesori adesea invizibili, dar care fac diferența în viețile copiilor noștri și în comunitățile rurale. Gala Profesorul Anului din mediul rural este creată la inițiativa Teach for Romania, din dorința de a oferi recunoștință eforturilor enorme pe care această meserie le solicită și de a arăta o altă față a învățământului de la sat – una a optimismului, care refuză cinismul lui la noi nu

CITEȘTE MAI MULT

[Comunicat de presă] Teach for Romania a lansat înscrierile pentru participarea la evenimentul de închidere ,,Împreună pentru educație”

Educația este dependentă și de factori din afara școlii, iar dacă ne dorim un sector ONG puternic și eficient, avem nevoie să investim în organizații și în oameni.   București, februarie 2024 Teach for Romania a lansat apelul de înscriere pentru organizațiile nonguvernamentale, de a participa la evenimentul de închidere al proiectului ,,Împreună pentru educație”. Evenimentul va avea loc pe 26 februarie 2024, în București și are ca scop celebrarea și împărtășirea rezultatelor proiectului ,,Împreună pentru educație”, diseminarea de resurse cu scop de dezvoltare organizațională elaborate pe parcursul celor 2 ani (ghid de fundraising, șablon scriere de proiecte, etc). Prin proiectul ,,Împreună pentru educație” am pregătit  21 de ONG-uri mici și mijlocii, printr-o serie de cursuri, sesiuni de mentorat, consultanță și coaching, dar și prin facilitarea de resurse menite să le sprijine dezvoltarea în următoarele arii: strâgere de fonduri prin parteneriate cu mediul de business, atragere de donații, atragerea și managementul resurselor umane, comunicare și branding, management financiar, măsurarea și evaluarea impactului intervențiilor și relația cu instituțiile publice. Scopul evenimentului este și să introducă programul ONG Buddy, program prin care reprezentanții organizațiilor înscrise vor avea posibilitatea să aibă aproape un prieten ONG care va mentora și ajuta în dezvoltarea organizației celor prezenți. Cele 21 de organizații beneficiare ale proiectului ,,Împreună

CITEȘTE MAI MULT

[Comunicat de presă] Teach for Romania în parteneriat cu Asociația Necuvinte au lansat înscrierile pentru evenimentul de la Iași ,,Ateliere teoretice și practice: cum identificăm, abordăm, gestionăm cazurile de violență?”

               ,,M-a atras tema proiectului fiindcă este experiența de pe teren cea care te împinge să cauți resurse” Iași, februarie Teach for Romania împreună cu Asociația necuvinte au lansat apelul de înscriere pentru experți educaționali, cadre didactice, asistenți sociali și persoanele implicate în educația și protecția copiilor, de a participa la evenimentul fizic de la Iași, ,,Ateliere teoretice și practice: cum identificăm, abordăm, gestionăm cazurile de violență?” Evenimentul va avea loc pe 21 februarie 2024 și oferă componentă de învățare, alături de cadre didactice și asistenții sociali care ajută și ghidează pentru identificarea și gestionarea situațiilor de violență, cât și metode practice de prevenție prin intermediul activităților desfășurate la clasă.  Evenimentul reprezintă închiderea proiectului ,,Educație în siguranță de la egal la egal”, proiect derulat de Teach for Romania și Asociația Necuvinte, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este să combată violența domestică și de gen prin respectarea principiului egalității de șanse în învățământul preuniversitar, oferind instrumentele necesare profesorilor, asistenților sociali și copiilor și prin dezvoltarea de materiale și intervenții ce pot fi preluate la nivelul instituțiilor județene implicate. *** Data evenimentului: 21 februarie 2024 Locația: Hotel Ramada, Str. Grigore

CITEȘTE MAI MULT

[Comunicat de presă] Teach for Romania în parteneriat cu Roma Education Fund au lansat înscrierile pentru participarea la evenimentul de închidere ,,Segregare pe Minus, Diversitate pe Plus”

Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Hai să contribuim la o lume în care aceasta este realitatea. Hai alături de noi la eveniment pentru a vedea cum putem face acest lucru împreună.   București, ianuarie 2024 Teach for Romania împreună cu Roma Education Fund au lansat apelul de înscriere pentru a oferi tuturor posibilitatea de a participa la evenimentul de închidere al proiectului ,,Segregare pe Minus, Diversitate pe Plus”. Evenimentul va avea loc pe 12 februarie 2024 și va aborda tematicile segregare și includere, diminuare și prevenție, vine cu propunere de formare Teach for Romania și Roma Education Fund – un program recunoscut și avizat de Ministerul Educației Naționale cu 18-20 de credite profesionale (domeniul includerii și segregării școlare), cu recomandări de activități educaționale și comunitare prin implicarea actorilor relevanți în scop de identificare, diminuare și gestionare a segregării ori cu activități cu componentă de interculturalitate. Evenimentul aduce ateliere practice și interactive, networking, celebrare, consultare privind diminuarea segregării, povești inspiraționale ale experților și invitaților, materiale resursă și are scopul de a reuni 80 de profesioniști cu impact în educație și drepturile omului (unități de învățământ, organizații neguvernamentale, formatori, mediatori, consilieri școlari, finanțatori, reprezentanți ai

CITEȘTE MAI MULT

[Comunicat de presă] Teach for Romania anunță finaliștii Galei Profesorul Anului din mediul rural, ediția 2024

Teach for Romania a încheiat jurizările pentru a treia ediție a Galei Profesorul Anului din mediul rural 2024 și anunță care sunt cei 21 de finaliști la cele 7 categorii de premiere. Pe 15 februarie, începând cu ora 17.00, la Timișoara – Sala Multifuncțională a Consiliului Județean Timiș, va avea loc evenimentul în care vor fi anunțați câștigătorii. Gala „Profesorul Anului din mediul rural” este singurul eveniment din România care scoate la lumină și celebrează eforturile și rezultatele oamenilor minunați care lucrează în învățământul din mediul rural. Prin această competiție ne dorim să aducem un plus de vizibilitate profesorilor, învățătorilor, educatorilor din mediul rural care cred în potențialul fiecărui copil, care se pregătesc și își folosesc toată creativitatea și resursele pentru a le oferi acestora șansa la un viitor mai bun prin educație modernă, de calitate, relevantă. Oameni care pot să inspire și care schimbă fața sistemului de educație din România. Ediția a 3-a a Galei Profesorului din Mediul Rural a venit cu două categorii noi de nominalizare dedicate cadrelor didactice din învățământul preșcolar și, respectiv, cadrelor didactice debutante. Categorii de premiere și finaliști: Dincolo de indicatorii vizibili privind nivelul ridicat de abandon școlar, performanţe academice foarte scăzute, violenţa, resursele

CITEȘTE MAI MULT

Opțiuni de viață prin educație pentru comunitățile vulnerabile. United Way România susține formarea a 10 profesori Teach for Romania

Accesul la educație de calitate este un factor cheie în determinarea oportunităților viitoare ale copilului. Asigurarea faptului că acei copii vulnerabili au acces la școli bune și resurse educaționale le poate îmbunătăți semnificativ șansele în viață. În timp ce provocările pentru copiii vulnerabili sunt semnificative și de natură diversă, eforturile concertate din partea partenerilor pot avea un impact pozitiv. Investițiile în educație, pentru a asigura un profesor de calitate, bine pregătit, care să le ofere șanse egale la viață, oportunități de viitor, sunt necesare. Proiectul multi-anual ,,Opțiuni de viață prin educație pentru comunități vulnerabile” susținut de United Way România are ca scop oferirea educației de calitate pentru copiii din comunitățile vulnerabile, prin pregătirea profesorilor Teach, în mod constant, cu formare și mentorat, pentru a avea toate instrumentele necesare de predare într-un mod incluziv și atractiv pentru elevi. În ultimul an, datorită susținerii și formării celor 10 cadre didactice, am reusit, alături de United Way România, să ajungem la peste 750 de elevi din comunitățile vulnerabile, impactând peste 250 de părinți mândri de progresul și performanțele școlare ale copiilor lor. Activitățile remediale, cluburile de lectură derulate cu rol de a sprijini dezvoltărea abilităților de citit, au adus împreună peste 400 de elevi dornici să progreseze. Fiindcă

CITEȘTE MAI MULT

[Comunicat presă] „Caravana Literației”: Teach for Romania dezvoltă un proiect de intervenție la nivel de școală pentru a dezvolta competențele de literație ale copiilor din școlile vulnerabile din România

În contextul preocupărilor privind nivelul de literație în România, Teach for Romania anunță lansarea proiectului „Caravana Literației”, o inițiativă menită să contribuie la creșterea competențelor de literație ale copiilor din școlile situate în comunitățile vulnerabile și susținută cu sprijinul PEPCO România. Literația este cu adevărat o poartă către opțiuni de viață și încă reprezintă o provocare pentru o parte semnificativă din populația globală. În comunitățile defavorizate, aceste provocări se simt și mai acut. La începutul anului școlar 2022-2023, rezultatele evaluărilor Teach for Romania arătau că: 5 din 10 elevi din clasele Teach for Romania au un nivel nefuncțional al alfabetizării; în majoritatea claselor Teach for Romania, indiferent de anul de studiu, exista cel puțin un copil cu grave lipsuri de scris-citit, care are nevoie de intervenție remedială. Aceste evaluări interne sunt confirmate de studiile internaționale – testele PISA arată ca aproximativ 5 din 10 copii de 15 ani din România suferă de analfabetism funcțional și ale altor parteneri de-ai noști. O testare realizată de partenerii de la Fundația Noi Orizonturi remarcă faptul că jumătate dintre copiii din mediul rural au provocări semnificative de scris-citit la terminarea școlii primare. Ca urmare a acestor evaluări, am implementat cea mai riguroasă intervenție de

CITEȘTE MAI MULT

Nominalizează Profesorul Anului din mediul rural la Gala organizată de Teach for Romania

Teach for Romania dă startul nominalizărilor pentru a treia ediție a Galei Profesorul Anului din mediul rural 2024, și caută profesorii care reușesc să demonstreze că, oricât de mari ar fi provocările, educația de înaltă calitate este posibilă în școala din mediul rural. Cea de-a treia ediție a evenimentului va pune din nou reflectoarele pe calitatea educației din mediul rural, promovând acele cadre didactice care cred în potențialul fiecărui copil, care se pregătesc și își folosesc toată creativitatea și resursele pentru a le oferi acestora șansa la un viitor mai bun prin educație modernă, de calitate, relevantă. Gala „Profesorul Anului din mediul rural” este singurul eveniment din România care scoate la lumină și celebrează eforturile și rezultatele oamenilor excepționali care lucrează în învățământul din mediul rural. Prin această competiție ne dorim să aducem un plus de vizibilitate profesorilor, învățătorilor, educatorilor din mediul rural care cred în potențialul fiecărui copil, care se pregătesc și își folosesc toată creativitatea și resursele pentru a le oferi acestora șansa la un viitor mai bun prin educație modernă, de calitate, relevantă. Oameni care pot să inspire și care schimbă fața sistemului de educație din România. Ediția a 3-a a Galei Profesorului din Mediul Rural vine

CITEȘTE MAI MULT

Schimbul global de cunoștințe poate transforma educația în România

Imaginați-vă ieșind din casă, eliberat în sfârșit de izolarea din pandemia COVID 19, numai ca să simțiți imediat apoi un sentiment de deconectare de umanitate. Așa ne-am simțit ieșind din perioada de lockdown din 2020. Am navigat în derivă timp de luni prin social media, urmărind cum se schimbă anotimpurile de la fereastră și uitându-ne la nesfârșit la ecranul pâlpâit, cu toții căutam conexiunea cu ceilalți. Și totuși, lumea post-COVID a creat camere de ecou mai largi ca niciodată. Diviziunile socio-culturale, creșterea inegalității veniturilor care duce la resentimente și neliniște, escaladarea efectelor asupra mediului cauzate de schimbările climatice, răspândirea globală a mentalității „noi împotriva lor” și o continuă scădere a încrederii în instituţiile publice. Simțim nevoia unei reacții colective împotriva acestei polarizări. Până la urmă, este problema noastră colectivă. Omul de știință al sistemelor, Peter Senge, a spus că „răspândirea cunoștințelor nu este despre a oferi oamenilor ceva sau de a obține ceva de la ei. Acest lucru este valabil doar pentru schimbul de informații. Împărtășirea cunoștințelor are loc atunci când oamenii sunt cu adevărat interesați să se ajute reciproc să dezvolte noi capacități de acțiune.” Vedeți, organizarea de inițiative cae conectează oameni din medii diverse și care le permit

CITEȘTE MAI MULT

[Comunicat de presă] Teach for Romania și Roma Education Fund au organizat consultare publică privind fenomenul segregării școlare

București, 11 octombrie 2023 Teach for Romania în parteneriat cu Roma Education Fund au organizat în București, o consultare publică privind fenomenul segregării școlare, eveniment care i-a adus la masa de discuții pe reprezentanți ai Guvernului României, Ministerului Educației, reprezentanți din Federația de Asociații de Părinți, Fundația Națională pentru Tineret, Consiliul Național al Elevilor, specialiști în educație, elevi. Acesta este ultimul eveniment din seria de consultări publice privind segregarea școlară, anterior desfășurate în 7 județe: Craiova, Timișoara, Cluj, Iași, Ploiești, Brașov și Constanța. Organizația derulează aceste consultări publice pentru a formula măsuri în vederea diminuării cazurilor de segregare pe criteriu etnic, statut socio-economic, gen ori dizabilitate. Scopul proiectului derulat de Teach for Romania în parteneriat cu Roma Education Fund este acela de a crea un cadru propice pentru respectarea dreptului la educație, tratament egal și fără discriminare pe bază de etnie pentru fiecare elev din România. Rezultatele consultărilor publice din cele 7 județe arată că, pentru diminuarea segregării, e nevoie de implicare și comunicare eficientă între autorități – sector nonguvernamental – școală (profesori, psihologi) – comunitate –familie. E nevoie de implicarea familiei în mod activ prin dialog, de acțiuni comunitare cu miză socială, de campanii de conștientizare pe teme de

CITEȘTE MAI MULT

popup test

Fără acoperire momentan

Din păcate, anul acesta nu vom putea fi prezenți în aceste județe. Dacă îți dorești în continuare să te înscrii în programul nostru, e important de știut că este necesară mutarea într-unul dintre județele vizate sau naveta către cel mai apropiat județ în care ești eligibil pentru înscriere, în funcție de pregătirea ta și opțiunile dorite.

Exclusiv pentru candidați titulari

Candidații titulari sunt cei care au dat examenul național de titularizare și au obținut în urma acestuia un post permanent, de titular/ă, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.
Dacă ești titular/ă într-o școală care NU corespunde profilului programului Teach for Romania (grad de defavorizare IRSE >=3), te informăm că este nevoie să îți asumi pașii necesari detașării într-o astfel de școală pe parcursul celor doi ani de program. Odată selectat/ă, te vom susține în acest proces.

Exclusiv pentru candidați calificați

Pentru ciclul preșcolar, candidații calificați sunt cei care au absolvit un liceu pedagogic cu profil educator sau învățător-educator SAU au absolvit studii de licență cu specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (PIPP).
Pentru ciclul primar, candidații calificați sunt cei care au absolvit un liceu pedagogic cu profil învățător sau învățător-educator SAU au absolvit studii de licență cu specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (PIPP).
Pentru ciclul gimnazial*, candidații calificați sunt cei care au absolvit studii de licență a căror specializare să corespundă cu profilul materiei pe care o vor preda ȘI modulul de formare psihopedagogică de nivel I.

 

Exemplul 1 – dacă ai absolvit Facultatea de Matematică și Informatică, specializarea matematică, plus modulul psihopedagogic, ești candidat/ă calificat/ă pentru a preda matematică la ciclul gimnazial.
Exemplul 2 – dacă ai absolvit Facultatea de Matematică și Informatică, specializarea informatică, plus modulul psihopedagogic, nu ești candidat/ă calificat/ă pentru a preda matematică la ciclul gimnazial.

 

*Nu acceptăm în program candidați care vor să predea ca profesori de gimnaziu necalificați, pentru că șansele pentru a găsi posturi în această situație sunt foarte mici în toate județele.

Candidați calificați & educatori/învățători necalificați

Acestea sunt singurele județe în care sunt șanse să găsim posturi pentru educatori necalificați.

 

Pentru ciclurile preșcolar și primar, candidații necalificați sunt cei care:

 

  • au absolvit studii de licență cu o altă specializare decât Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (indiferent dacă au absolvit sau nu modulul psihopedagogic);
  • au absolvit studiile de licență în altă țară.

Nu acceptăm în program candidați care vor să predea ca profesori de gimnaziu necalificați, pentru că șansele pentru a găsi posturi în această situație sunt foarte mici în toate județele.

 

Cum știu dacă sunt calificat?

 

Pentru ciclul preșcolar, candidații calificați sunt cei care au absolvit un liceu pedagogic cu profil educator sau învățător-educator SAU au absolvit studii de licență cu specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (PIPP).
Pentru ciclul primar, candidații calificați sunt cei care au absolvit un liceu pedagogic cu profil învățător sau învățător-educator SAU au absolvit studii de licență cu specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (PIPP).
Pentru ciclul gimnazial, candidații calificați sunt cei care au absolvit studii de licență a căror specializare să corespundă cu profilul materiei pe care o vor preda ȘI modulul de formare psihopedagogică de nivel I.

 

Exemplul 1 – dacă ai absolvit Facultatea de Matematică și Informatică, specializarea matematică, plus modulul psihopedagogic, ești candidat/ă calificat/ă pentru a preda matematică la ciclul gimnazial.
Exemplul 2 – dacă ai absolvit Facultatea de Matematică și Informatică, specializarea informatică, plus modulul psihopedagogic, nu ești candidat/ă calificat/ă pentru a preda matematică la ciclul gimnazial.

Candidați calificați & învățători necalificați

Pentru ciclurile preșcolar și primar, candidații necalificați sunt cei care:

 

  • au absolvit studii de licență cu o altă specializare decât Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (indiferent dacă au absolvit sau nu modulul psihopedagogic);
  • au absolvit studiile de licență în altă țară.

Nu acceptăm în program candidați care vor să predea ca profesori de gimnaziu necalificați, pentru că șansele pentru a găsi posturi în această situație sunt foarte mici în toate județele.

 

Cum știu dacă sunt calificat?

 

Pentru ciclul preșcolar, candidații calificați sunt cei care au absolvit un liceu pedagogic cu profil educator sau învățător-educator SAU au absolvit studii de licență cu specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (PIPP).
Pentru ciclul primar, candidații calificați sunt cei care au absolvit un liceu pedagogic cu profil învățător sau învățător-educator SAU au absolvit studii de licență cu specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (PIPP).
Pentru ciclul gimnazial, candidații calificați sunt cei care au absolvit studii de licență a căror specializare să corespundă cu profilul materiei pe care o vor preda ȘI modulul de formare psihopedagogică de nivel I.

 

Exemplul 1 – dacă ai absolvit Facultatea de Matematică și Informatică, specializarea matematică, plus modulul psihopedagogic, ești candidat/ă calificat/ă pentru a preda matematică la ciclul gimnazial.
Exemplul 2 – dacă ai absolvit Facultatea de Matematică și Informatică, specializarea informatică, plus modulul psihopedagogic, nu ești candidat/ă calificat/ă pentru a preda matematică la ciclul gimnazial.

*Bogdan are 18 ani, iar în septembrie a intrat în clasa a 8-a

A repetat câțiva ani de școală, dar nu se lasă ușor. Acum jumătate de an, Bogdan avea dificultăți în a recunoaște toate literele alfabetului, nu știa să scrie și nici să citească cursiv.

Bogdan nu are nicio cerință specială de învățare, nici disgrafie, nici dislexie, pur și simplu a ratat momentul în care ar fi trebuit să învețe să scrie și să citească. Restul este doar inerție. Și ani întregi de zile în care el a stat în bancă, dar a fost invizibil. Până anul trecut.

 

În semestrul I, cât timp școala s-a întâmplat online, Bogdan nu a participat la ore din cauza lipsei conexiunii la internet și a aparaturii. În semestrul al doilea, când s-a redeschis școala, a reînceput să vină la ore. Profesorul lui de biologie, Andrei de la Teach for Romania, și-a dat seama într-o zi că Bogdan nu știe să citească. L-a întrebat dacă nu ar vrea să rămână după ore să lucreze împreună, iar răspunsul a fost afirmativ, chiar dacă uneori statul la școală după ore nu era un lucru tocmai simplu, pentru că Bogdan deja muncește de o vreme în construcții. Andrei fusese antrenat de colegii de la Teach și de prietenii noștri de la Fundația Noi Orizonturi despre ce este de făcut în astfel de situații: l-a evaluat pe Bogdan, au constuit împreună un plan de lucru, s-au văzut cu regularitate și au exersat cititul și scrisul. În iulie, Andrei a facut și o școală de vară la care Bogdan ajungea primul în cele mai multe zile. Când au început să lucreze împreună, Bogdan avea nivelul de literație al unui copi de clasa 0. Acum citește și tocmai ce și-a luat examenul auto. Este un vis devenit realitate.

*Numele elevului a fost schimbat.

„Aici, la noi, nu își dă nimeni copiii la grădiniță. Eu de ce să îi dau?”

Ne lovim des de astfel de situații în ceea ce privește rutina față de școală.

Dezinteresul se manifestă în mediul familial, acolo unde copilul este motivat sau nu, să frecventeze școala. Este motivat sau nu, să învețe. De cele mai multe ori, din păcate, în zonele izolate geografic sau social, copiii nu sunt înscriși nici măcar în clasele preșcolare.

La nivelul sistemului românesc de învăţământ, elevii sunt declaraţi în abandon şcolar şi scoşi din evidenţele şcolare după trei ani de la renunţarea frecventării studiilor, perioadă în care elevul are timp să-şi reia şi să-și continue studiile. Dacă vrea. Sau dacă are motivația necesară. Dar de cele mai multe ori, decizia nu stă în mâinile elevului.

Magdalena Costache este învățătoare pentru clasa pregătitoare. În această etapă de trecere de la preșcolar la școlar, pentru copil este important să aibă achizițiile de bază căpătate la grădiniță, cât și stabilitatea socio-emoțională. Însă acolo, la clasă, lucrurile stau altfel.

„O treime din copiii de la clasa mea nu au frecventat grădinița din diverse motive”, spune Magda. Mai mult, doi elevi dintre cei înscriși la clasa pregătitoare au renunțat să mai vină după prima săptămână. Eforturile Magdei de a îi aduce la școală pe cei doi nu au dat rezultate: în toate încercările ei, mereu s-a lovit de dezinteresul familiilor când aborda subiectul școlar. O anumită cultură aduce de la sine un răspuns ce le privește pe fete „o să se mărite și nu are nevoie de școală”. În unele comunităţi există norma ca fetele să se căsătorească la vârste foarte mici, acest fapt asociindu-se adesea cu renunţarea la studii.

„Pun foarte mare accent pe autonomie. Le-am spus și părinților să îi lase pe copii să desfășoare anumite acțiuni singuri, altfel, mereu ajutați, stima lor de sine scade și apoi, scade și nevoia de a se mai implica în activități sau motivația de a învăța mereu. Fac o oportunitate de învățare din orice și încerc să nu las niciun elev în urmă”.

De cele mai multe ori, lipsa unei rutine a frecventării instituției de învățământ, mai ales la vârsta preșcolară, anticipează un procentaj de abandon încă din clasele primare. Atât familia de provenienţă, cât și normele comunitare pot fi motivele ce împiedică elevul să aibă continuitate în învățare.

Magda este conștientă că a făcut tot ce s-a putut pentru a îi aduce pe copii la școală, însă, uneori, decizia de a oferi un viitor mai bun copiilor este departajată de cultura etniei, a familiei sau a comunității.

Uneori nu este vorba numai despre copii, ci și despre familiile lor și despre comunitatea în care se dezvoltă. Magda continuă să ofere educație și să creadă în potențialul fiecărui copil, părinte și în fiecare comunitate care alege să educe.

Când nu mai poți,
mai poți puțin

Există o luptă care uneori nu mai e tăcută, între cadre didactice și părinți.

Nu este o luptă violentă, una care naște certuri sau jigniri, ci una care frământă, care arde pe interior, frustrează și descurajează, de cele mai multe ori, pe cadrul didactic. De puține ori, îl motivează și ambiționează pe acesta.

Să știi adevărul, dar să accepți minciuna nu este un act de curaj, ci de delăsare. Ana Maria Petruș a auzit multe neadevăruri pentru care lipseau elevii ei de la școală și a renunțat să le mai accepte, așa că a început să se ducă în comunitate, la copii acasă, să stea de vorbă cu părinții care tot amânau momentul în care se vor implica în educația propriilor copii.

Nu era prima dată când insista la părinți să îi aducă pe elevii ei la școală. Încă sunt mici și unii au nevoie de însoțitor. A realizat că presiunile au fost atât de mari asupra părinților, încât aceștia nu mai răspundeau la telefon. Încă un motiv în plus să nu renunțe și să se ducă la ei acasă, aceasta rămânând singura cale de comunicare cu ei.

Din poartă în poartă, Ana Maria a străbătut satul ca să își cheme elevii la școală și, uneori, ca să îi trezească pe părinți și să le ceară voie să ia copiii la școală. Nu s-au împotrivit, mai ales că până atunci, niciun cadru didactic nu fusese la ei în poartă, atât de determinat să școlarizeze copiii satului.

Frustrarea se amplifică pe măsură ce Ana vede că acei copii care erau acasă, declarați de părinți ca fiind răciți, umblă pe ulițele satului ca într-o zi de weekend, alături de cei mai mici frați de care sunt nevoiți să aibă grijă. Realizează că nu poate face mai mult de atât. Continuu, dimineața, ia în mașina ei copiii care lipsesc și îi duce la școală. În alte dimineți, se bucură că 3 copii aflați în grija unei fundații umanitare, vin constant la școală, dupa multe luni de absenteism.

Se gândește la copiii din sat și la faptul că acești copii sunt obligați să mintă și se întâmplă atât de firesc totul… ca și cum ar fi o joacă pe care, ulterior, o vor da uitării. Dar nu se întâmplă așa, fiindcă vor crește și nu vor înțelege nevoia uriașă de școlarizare, fiindcă întotdeauna va exista o scuză. Scuza că am fost răcit, scuza că șoșonii sunt uzi, scuza că am avut grija de frații mai mici, scuza celor mari, a adulților. Scuza unei rutine a lor, aceea de a se implica în educația propriilor copii.

Ana Maria este înscrisă în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), program prin prisma căruia speră să găsească și să aplice o soluție ce le poate oferi copiilor de la sate un viitor autentic, mai bun. Până atunci, când nu mai poate, își demonstrează că mai poate puțin.

Nu las niciun copil în urmă! Doamna Diana și elevul ei, Nicolas

Doamna Diana nu a lăsat pe niciun elev din clasa ei să se abată de la drum. Respectă ritmul fiecărui elev și este alături de ei, încurajându-i. Toți au înțeles că au un scop mai mare de atins, iar școala îi va ajuta să ajungă acolo.

Nicolas are aproape 10 ani și este în clasa a 3-a. Mai are încă 10 frați și surori și este primul din familia sa care a învățat să scrie și să citească. Este mândria întregii familii, un copil ambițios și conștiincios, căruia îi place tare mult la școala. Nu îi lipsește nici susținerea familiei, care înțelege cât de important e să-i ofere copilului un viitor. De altfel, are mare noroc cu “doamna” Diana, învățătoare Teach for Romania, care îi este alături încă din clasa 1. Poate nu citește la fel de bine ca cei mai buni din clasă, dar progresează foarte rapid și, cel mai important, înțelege ceea ce citește.

Acum este în plină vacanță de vară, însă deja a terminat o carte pe care i-a dat-o doamna și mai are una care stă la rând. Le citește și fraților săi mai mici, pe care i-a învățat literele. Este un adevărat exemplu pentru ei, iar acum toți sunt bucuroși că din toamnă vor merge și ei la școală sau la grădiniță. Este omul de bază la scris și citit și pentru părinții săi.

Până anul acesta, mama nu reușea să îi trimită doamnei scutiri atunci când Nicolas nu putea ajunge la școală. Acum, Nicolas o ajută să citească și să se descurce cu tot felul de acte și hârtii de care are nevoie.

Se vorbește mult despre analfabetismul surprins la 15 ani de testele PISA, dar avem nevoie să înțelegem ce se întâmplă încă din primii ani de educație pentru a avea o intervenție de succes, mai ales acolo unde provocările sunt foarte mari, și anume în mediile dezavantajate din România.

În realitate, o bună parte dintre copiii despre care aflăm că suferă de analfabetism funcțional nu au, de fapt, competențe de bază de scris și citit.

La începutul anului școlar trecut, profesorii Teach de clasele II-VIII aveau, în medie, 4 elevi la clasă care nu știau să scrie și să citească și 6 elevi cu dificultăți de înțelegere a textului. De aceea, indiferent de ciclul de învățământ sau de materia pe care o predau, profesorii și învățătorii Teach for Romania sunt antrenați să lucreze cu fiecare copil în parte să își dezvolte abilitățile de scris și citit.

Bogdan, elevul care la 18 ani a învățat să citească și a dat de permis

Bogdan are 18 ani și în septembrie va intra în clasa a VIII-a. A repetat câțiva ani de școală, dar nu se lasă ușor. Acum jumătate de an, Bogdan avea dificultăți în a recunoaște toate literele alfabetului, nu știa să scrie și nici să citească cursiv. Bogdan nu are nicio cerință specială de învățare, nici disgrafie, nici dislexie, pur și simplu a ratat momentul în care ar fi trebuit să învețe să scrie și să citească. Restul este doar inerție. Și ani întregi de zile în care el a stat în bancă, dar a fost invizibil. Până anul trecut. În semestrul I, cât timp școala s-a întâmplat online, Bogdan nu a participat la ore. A avut probleme cu conexiunea la internet, nu avea tabletă și îi era oricum dificil să se conecteze la ore.

În semestrul al doilea, când s-a redeschis școala, a reînceput să vină la ore. Profesorul lui de biologie, Andrei de la Teach for Romania, și-a dat seama într-o zi că Bogdan nu știe să citească. L-a întrebat dacă nu ar vrea să rămână după ore să lucreze împreună, iar răspunsul a fost afirmativ, chiar dacă uneori statul la școală după ore nu era un lucru întocmai simplu, pentru că Bogdan deja muncește de o vreme în construcții. Andrei fusese antrenat de colegii de la Teach și de prietenii noștri de la Fundația Noi Orizonturi despre ce este de făcut în astfel de situații: l-a evaluat pe Bogdan, au construit împreună un plan de lucru, s-au văzut cu regularitate și au exersat cititul și scrisul. În iulie, Andrei a facut și o școală de vară la care Bogdan ajungea primul în cele mai multe zile. Când au început să lucreze împreună, Bogdan avea nivelul de literație al unui copi de clasa 0. Acum citește și tocmai ce și-a dat și a luat examenul auto. Era un vis devenit realitate.

Povestea lui Bogdan nu este singulară. La începutul anului școlar trecut, profesorii Teach de clasele II-VIII aveau, în medie, 4 elevi la clasă care nu știau să scrie și să citească și 6 elevi cu dificultăți de înțelegere a textului. Problema literației în România este departe de a fi soluționată. Pentru copiii care sunt acum la școală, de orice clasă ar fi, e nevoie de profesori pregătiți, care pot să nu judece, care înțeleg că nu ajută la nimic să dai vina pe educatorii, învățătorii, profesorii de dinainte sau pe statutul social al familiei și care știu și vor să ajute copiii care au nevoie să învețe să scrie și să citescă mai bine. Copii cărora le-au fost răpiți ani întregi de școală pentru simplul fapt că nu au fost învățați la momentul potrivit. Resurse potrivite există, este loc de mai bine. În schimb, avem nevoie de învățători și profesori, care să știe, să poată, să vrea să se implice mai mult și să adapteze orele în funcție de nevoile elevilor, diferit față de ceea ce le cere programa și planificarea. Acești copii există acum, sunt la școală, și vin cu așteptarea ca cineva să le înțeleagă și să le răspundă nevoilor. Aici vedem provocarea cea mare și aici vom lucra în continuare cu viitoare generații de profesori Teach for Romania, cu profesori din sistem care vor să facă mai mult și cu prietenii noștri din sectorul ONG cărora le pasă de ce se întâmplă la nivelul fiecărui elev.

Sunt aici ca să Teach: două eleve, primele din familie care au învățat cu Bianca să scrie și să citească

Bianca Nichitean este învățătoare într-o comunitate din județul Brașov. În septembrie 2020, a pornit anul școlar cu un efectiv de 28 copii, însă puțini dintre ei veneau la școală la acel moment.

Are initiativa, asa ca a luat legatura cu o bunică de-a unui copil care a dus-o din poartă în poartă, in comunitate și așa a aflat că doi copii trecuți în catalog erau plecați în străinătate cu familiile lor, iar două fetițe nu fuseseră niciodată la școală și nici la grădiniță.

Bianca a mers constant la ele acasă, ba chiar a strâns fonduri din rândul prietenilor și foștilor colegi de serviciu pentru rechizite și haine, iar în felul acesta Maria și Patricia* au început să prindă încredere în „doamna”.

Atât Maria, cât și Patricia provin din familii numeroase cu 5, respectiv 7 frați, cu părinți neștiutori de carte și frați care le aruncau pe foc caietele.

Bianca a mers săptămânal la ele, în fața porții, și făceau ore din mașină, pentru că tabletele au fost sparte de frații mai mici. A început încet-încet să le învețe literele, fiind în clasa I.

Învățătoarea și-a propus în primul semestru să-i învețe pe copii literele, însă și-a dat seama că abordarea nu era una tocmai potrivită pentru niște copii care nu au mers niciodată la grădiniță sau la scoala.

Ambele fete țineau cu greu creionul în mână, iar atunci, Bianca și-a dat seama că e important să le învețe să facă bastonașe, liniuțe.

În semestrul al doilea, le-a cumpărat haine, încălțăminte și pregătea zilnic câteva pachețele în plus pentru ca toți copiii să poată veni la orele fizice.

De atunci, Maria și Patricia au venit constant la școală, iar când se întâmpla ca una dintre ele să nu poată veni la ore, Bianca era anunțată de către părinți care era motivul.

Invatand alfabetul, învățătoarea si-a dat seama ca e nevoie de o poveste sau o experiență care să aducă alfabetul în viața imediată, concretă, a copiilor, asa ca “intr-o zi le-am dus kiwi la ore și am încercat să duc totul în concret, să fac învățarea vizibilă. A fost o mare realizare când copiii au început să respecte liniatura, să lase un pătrățel liber și să scrie literele si numerele până la 10 crescător și descrescător”.

Maria și Patricia sunt primii copii din familiile lor care au învățat să scrie și să citească.

Învățarea nu s-a terminat, însă primii pași au fost creați. Fără aceștia, se poate ca fetițele să fi abandonat complet școala sau să vină la școală, dar fără să primească mai nimic din orele petrecute în bancă.

Din păcate, vedem des acest scenariu.

La începutul anului școlar trecut, profesorii Teach for Romania de clasele II-VIII aveau, în medie, 4 elevi la clasă care nu știau să scrie și să citească și 6 elevi cu dificultăți de înțelegere a textului.

Drama analfabetismului din Romania începe din primii ani de școală, cu mult înainte de a măsura prin teste standardizate, precum PISA, ce știu copiii de 15 ani.

În mediile vulnerabile, profesorii Teach for Romania se întâlnesc des cu astfel de provocări: absența copiilor de la ore, copii care nu au fost niciodată la școală, lipsuri materiale care contribuie semnificativ la abandonul școlar, copii ai căror părinți nu știu să scrie și să citească și nu numai.

Viitorul copiilor din astfel de medii poate fi schimbat cu ajutorul profesorilor care ies dincolo de sala de clasă, vorbesc cu părinții, construiesc o relație bazată pe încredere și creează din școală un loc sigur de învățare, adaptat nevoilor elevilor.

*Numele copiilor au fost schimbate.

Impactul cel mai mare: dânsa a fost prima și singura care ne-a învățat să greșim și normalitatea acestui act

Ne ascundem când greșim și mascăm orice considerăm a nu fi comform „conform”.

Conform educației pe care am primit-o acasă, la școală, în mediul nostru de dezvoltare, în comunitate… Am tot învățat să nu greșim. Iar uneori, fără să ne dăm seama, transmitem mai departe greșeala de a nu greși.

Pare un joc de cuvinte care influențează percepția unui copil asupra lumii înconjurătoare și asupra relaționării.

Un joc rapid de imaginație ne demonstrează că orice greșeală este remarcată imediat și sancționată. În școli, sancționată în note. Sau în râs. Sau în bullying.

Simona Costea a descoperit acest aspect târziu, la liceu. Orice greșeală părea notată în catalog, sub formă de notă sau marcată aspru prin glume nepotrivite în timpul orelor de curs.

A crescut în Fundeni, Călărași, acolo unde „copiii nu sunt atât de interesați de școală”, așa cum remarcă ea.

„La începutul liceului mi-a fost greu fiindcă purtam în minte gândul că eu sunt de la țară și nu am atât de multe posibilități ca și colegii mei de la oraș. Sigur, nu era un gând benefic, însă primul an așa a decurs. Am plecat din mediul meu și a fost greu. Vedeam, totuși, mai multă umanitate la mine la țară față de locul liceului unde am ajuns.

În 4 ani de liceu am văzut foarte multă răutate față de comunitatea de la țară. Colegii mei nu erau mai buni ca mine, nici nu trebuia să mă compar cu ei! Singura diferență care se face între 2 persoane din clasă este despre cât muncești. Nu contează cu ce avantaj pleacă cel de lângă tine. Mentalitatea mea a fost cea care s-a schimbat mult datorită a ceea ce am învățat în școala generală de la profesori”.

Sînziana Spistyak, Marius Maria, Emilia Dinică, Anca Popa au fost alături de elevii școlii din Fundeni, județul Călărași și implicit, de Simona, care sumarizează experiența din gimnaziu: „orele cu profii Teach for Romania erau ore de învățare prin relaxare. Nimeni nu era tensionat că greșește. Nu simțeam că unul dintre noi era avantajat față de altul. Eram egali. Aveam încredere în noi să greșim ca să învățăm, iar orele erau cum ar trebui să fie.

Poate că cea mai bună metodă pentru noi a fost că ei ne-au dat siguranță și au creat senzația că e normal să greșim. Senzația de familiaritate. Un lucru pe care, la liceu, nu l-am mai întâlnit fiindcă nu am mai avut profesori Teach. Aici, țoți profii erau obișnuiți cu metoda clasică de predare. Îmi era frică de ei. Aveam senzația că de la tot am trecut la nimic. A fost tulburător”.

„Oriunde mergeți, să vă faceți prieteni și să aveți grijă să vă faceți plăcuți, să aveți mereu grijă și la emoțiile celorlalți, oriunde o să fiți” – sunt cuvintele pe care Marius Maria, profesorul de fizică, le-a așezat la sfârșit de an școlar pentru clasa din Fundeni.

Simona Costea a finalizat liceul cu cea mai mare medie la Bacalaureat.

Pe toată perioada liceului, ea a făcut naveta din Călărași până în București, iar la întoarcere, spre casă, depindea de un autobuz și de trenul pe care mereu îl pierdea din cauza traficului din capitală.

Ambițioasă, a dat examen la Medicină și a fost admisă.

Simona este acel om care transmite mai departe „oriunde mergeți, să vă faceți prieteni și să aveți grijă să vă faceți plăcuți, să aveți mereu grijă și la emoțiile celorlalți, oriunde o să fiți”.

În momentul de față, ea dorește să ajute prin meditații, acei elevi care se pregătesc să susțină examenul de Bacalaureat, examene la biologie, la limba și literatura română sau chiar admiterea la medicină.

Simte că a primit mult în școală și vrea să dea înapoi ceea ce ea a învățat de la profesori.

Cu multă empatie.

Mihaela Bucșă: Cum vorbești despre viitor într-o comunitate în care nimeni nu își mai aducea aminte de ultimul copil care a mers la liceu.

Predau fizică de aproape doi ani la Crizbav, adică acolo unde nu se poate.

Și la Sânpetru, dar acolo „se mai poate”. Din prima zi de școală, colegii de cancelarie mi-au spus că nu se poate face nimic cu elevii ăștia, că vin de acasă cu tot felul de probleme și asta e… În clasă, copiii îmi spuneau că la noi, doamna, copiii e răi.

Da, sunt tot felul de probleme, de la comportament, intoleranță, la orice, o aparentă lipsă de empatie, până la copii care nu știu să scrie bine nici în clasa a VIII-a. Am încercat să înțeleg și mi-am dat seama că sunt foarte demotivați. Majoritatea copiilor nici nu îndrăznesc să viseze că ei ar putea continua școala după ce termină clasa a VIII- a. Cresc cu ideea că vor munci toată viața cu ziua pe unde se poate și că școala nu le folosește la nimic. Unii mi-au spus sincer că ei nu cunosc pe nimeni care să trăiască din ce a învățat la școală. Am fost foarte des în sat, în special în Cutuș – locul numit chiar de ei la țigani – să discut cu părinții copiilor care lipseau mult sau care abandonaseră școala. Realitatea văzută de acolo nu seamănă deloc cu ceea ce se vede din cancelarie sau din centrul satului.

Am întâlnit oameni care își iubesc copiii, care își doresc ca ei să aibă o viață mai bună, mulți înteleg că școala ar putea fi o șansă, dar nu au argumente. Nu își imaginează cum le poate folosi școala. Nu știu cum arată școlile profesionale. Nu știu ce meserii oferă. Nu au încredere că ai lor copii pot merge la școală în Brașov. Le este frică să nu se întâmple ceva rău pe drum, sau prin oraș. Le este foarte greu să creadă că se poate. Au multe mecanisme de eșec pe care nu le poți întelege în clasă, predând o materie cu 2 ore pe săptămână.

Lucrurile au început să capete sens pentru mine după ce am început să merg prin sat, să discut cu ei acolo, în mediul lor. În momentul în care au văzut că îmi pasă de ei ca oameni, de cum trăiesc, de problemele și de bucuriile lor, a început să le pese și lor de ce fac eu în clasă. Și s-a mai întâmplat ceva: 200 de copii au mers în excursii gratuite la Sinaia, București, Vâlcea, Zărnesti, Brașov și au început sa își facă amintiri frumoase, au vazut ca școala nu este numai despre stat în bancă și scris în caiete.

Acum, de când facem orele online, și am rămas în contact cu toți elevii mei, am putut să invit la ore oameni care le-au arătat copiilor foarte precis la ce folosește ceea ce învățăm în viața reală. Am avut invitat la clasă un cercetător de la Agenție Spațială Europeană și am vorbit despre fizică și explorarea spațiului. Și apoi am vorbit cu un inginer despre cum te ajută matematica să faci filmulețe virale pe TikTok.

Au început să își dorească să fie acolo. Nu toți. Nu mereu. Dar este un început. 20 de copii din Crizbav au reusit să meargă la școli profesionale și licee în Brașov. Asta a însemnat peste 200 de ore de muncă pentru mine doar în iunie și iulie 2019. Anul acesta sunt dirigintă la o clasă a VIII-a și am de scris și rescris 15 povești. Îmi doresc să fie cu inspirație. Cert este că toți copiii din clasa mea își doresc să continue școala și că am avut abandon școlar 0, ceva nemaiauzit pentru școala noastră. Deci se poate.

Cristina a intrat în scenă cu greutatea codului „Dv2”, care m-a anunțat: e ultima șansă să repete clasa a III-a.

O fată înaltă, timidă, care deja lipsea și pentru care nu mă simțeam pregătită. Cu inima cât un purice, am întrebat-o ce litere de tipar știe.

Ne-am blocat la o vocală, așa că am rugat-o să îmi scrie numele. Mi-a întins caietul și am citit CRAITIBSĂ.
Am luat-o de la început cu alfabetul și am profitat de mici momente să îi arăt că sunt atentă la munca ei. Pentru că i-am spus: este efortul tău.
A primit mesajul meu. A mers, când a putut, la orele de alfabetizare de la școală. Împrumuta cărți din biblioteca clasei.
A venit să îmi povestească cum repetă literele de pe o planșă acasă. A reușit. Când la ora de română a citit primul cuvânt și apoi prima propoziție, am aplaudat cu toții și cu inima. Doi dintre elevii mei de la clasa a V-a, care nu știau să scrie și să citească, repetenți din această cauză, au reușit să învețe alfabetul, să citească și să scrie după dictare. Chiar dacă aproape toți colegii mei susțineau că vor rămâne din nou repetenți, văzând progresul acestor doi băieți, au hotărât să le dea o șansă. Am lucrat individual cu aceștia, am scris litere, am citit pe silabe, am descifrat mesajele unor imagini.
Nu a fost ușor, dar am reușit.

Nicoleta Burcă, alumnă Teach for Romania

În urmă cu doi ani, și Răducu era pe punctul de a renunța la școală.

Profesoara lui de fizică Mihaela Bucșa umbla prin sat pe la părinți să-i convingă să-și lase copiii la liceu.

Așa l-a câștigat pe Răducu, astăzi în clasa a X-a.

Băiatul i-a preluat modelul când a venit pandemia și profesoara nu mai reușea să dea de copii. Așa a devenit ambasadorul educației din satul lui. „Gândindu-mă acum, aș spune că 80% din ce a contat cât am predat la Crizbav a fost mersul ăla în sat și vorbitul cu familiile și doar 20% ce făceam în clasă. Dacă știi că răul cel mai mare e ca ei să abandoneze școala și dacă știi că trebuie să faci orice ca ei să meargă la școală, e altceva” spune Mihaela.

Profesoara a convins, ajutată în pandemie de Răducu, 42 de copii să-și continue studiile la școli profesionale sau la liceu, în „înspăimântătorul” Brașov. „Asta era cea mai mare teamă: părinții ziceau că la oraș copiii o să se apuce de prostii, o să se strice”, povestește Răducu Drăgan, care în fiecare zi era în bătătura lor.

Le arăta filmulețe cu ce face la practică și le povestea despre profesorii lui care în pauze dansează cu ei pe holuri. El a convins părinții a 15 dintre consătenii lui să mai dea o șansă școlii. În mod normal, maximum patru copii dădeau admitere la școlile profesionale din oraș

Cât despre liceu, niciun copil din sat nu își mai aducea aminte de ultimul licean din Cutuș. Cum am ajutat copiii și ce rezultate am avut 15 În 2020, Răducu a primit premiul pentru „Cel mai implicat elev în comunitate din învățământul profesional și tehnic” în cadrul Galei Elevului Reprezentant, organizată de Consiliul Elevilor.

În același an, profesoara lui de fizică din clasa a VIII-a, Mihaela Bucșă, a câștigat premiul I la Gala Societății Civile pentru incluziune.

Povestea lui Răducu a fost documentată de Andreea Archip, de la Școala 9, și se găsește integral pe scoala9.ro.