Școala de vară organizată de Aura Eftimie pentru consolidarea cunoștințelor de literație la clasa pregătitoare

August 26, 2021
SuperTeach
Comments Off on Școala de vară organizată de Aura Eftimie pentru consolidarea cunoștințelor de literație la clasa pregătitoare

Aura Eftimie este învățătoare într-o zonă rurală din județul Prahova, iar în vacanța aceasta a organizat școala de vară pentru elevii ei de clasa pregătitoare cu scopul de a-i ajuta să recupereze din decalajele ultimului an școlar și să consolideze informațiile pe care le-au învățat. Una din provocările pe care ea le-a întâlnit a fost această alternanță offline-online, care mai mult i-a bulversat pe cei mici, dar i-a făcut să fie mai uniți și rezilienți.

Aura spune că, încă de acum trei ani, a participat la întâlnirile facilitate de Teach for Romania cu Fundația Noi Orizonturi și Asociația Ovidiu Ro, și aici a învățat cum să se uite integrat la zona de literație folosind metoda ABEL. Tot ea ne-a povestit că a fost nevoie de foarte mult exercițiu și întâlniri suplimentare după ore pentru a le consolida copiilor auzul fonematic și apoi legarea sunetelor în silabe și a silabelor în cuvinte. Însă a reușit să îi facă pe copii să creeze povești în jurul literelor alfabetului, iar la matematică i-a făcut să vadă că problemele la matematică sunt de fapt provocări și soluții.

Povestește-ne puțin despre tine. Ce făceai înainte de Teach?

Înainte de a întâlni Teach for Romania, acum 5 ani, am fost profesor titular gradul I (de nursing) și director la o școală particulară sanitară din Ploiești. Am făcut voluntariat pe parcursul întregii cariere și am lucrat în școli de vară pentru copiii cu dizabilități, activist în diferite organizații – Fundația Principesa Margareta, Asociația Ajungem mari, Niciodată singur.

Unde ești învățătoare și care e contextul comunității tale?

În timpul programului Teach for Romania am fost învațător necalificat în mediul rural, în județul Prahova, și am făcut conversia profesională pentru profesor în învățământul primar la Universitatea București. Apoi m-am titularizat la Cocorăștii Mislii, un sat din zona de deal a Prahovei. Localitatea este cunoscută drept Patria stejarului și are oameni gospodari cu drag de tradiții și patrimoniu. Părinții copiilor fac tot posibilul să le asigure cele necesare școlii și le acordă timp în măsura in care serviciile si activitătile casnice le permit. Cu toata strădania lor acasă și a noastră la școală, decalajul față de mediul urban se menține din cauza oportunităților mai reduse de interacțiune cu medii diverse și de participare la activități extrașcolare, educative. Firește că decalajul are la bază și contextul socio-economic diferit.

Știm că ești implicată într-un proiect în care dezvolți activități de literație, poți să ne dai mai multe detalii despre ce e vorba?

Preocuparea pentru activitățile de dezvoltare a literației au apărut în urmă cu 3 ani după întâlnirile facilitate de Teach for Romania cu Asociția Ovidiu Ro și Fundația Noi Orizonturi, care dezvoltă programe de formare în acest sens. În vara lui 2019 am făcut voluntariat la atelierele Șotron organizate de Asociația Ovidiu Ro și activități de recuperare pentru doi dintre elevii mei care intrau în clasa a IV-a, dar nu citeau fluent, iar din cauza vocabularului limitat nu înțelegeau textul în totalitate.

În 2020, am luat clasa pregătitoare și a trebuit să facem față activităților online. Am beneficiat de ajutorul părinților și al școlii, care au făcut tot posibilul ca cei mici să folosească o tabletă sau un telefon și au alocat timp pentru activitățile copiilor. Cu toate acestea, achizițiile copiilor în acest an au fost mai scăzute comparativ cu alte generații, deoarece ultimul semestru de grădiniță a fost compromis de pandemie, iar alternanța dintre online și formatul fizic la clasa pregătitoare a bulversat copii, care au nevoie de perioade de adaptare pentru fiecare schimbare. Deoarece este dificil și nu e eficient să mărești programul de școală al unui copil de pregătitoare, am hotărât de comun acord cu părintii și conducerea școlii să facem în vacanță activități de consolidare a achizițiilor cognitive și socio-emoționale.

Cum s-au desfășurat orele din școala de vară?

Scoala de vară s-a desfășurat pe parcursul a 5 săptămâni cu toți elevii clasei, dar împărțiți în 2 grupe de câte 9 copii. Fiecare grupă a venit la școală o zi pe săptămână de la 09.00 la 11.00. M-am gandit la soluția aceasta, pentru că mi se pare mai eficient să lucrezi ceva în mod constant. Au așteptat cu nerăbdare să ne vedem de fiecare dată și sunt curioși ce poveste mai citim și ce activități mai facem. La fiecare întâlnire am citit ceva și am avut și alte activități recreative. Au pictat, am făcut jocuri motrice în aer liber cu coarda, cu cercuri, au studiat cu lupa insectele din curtea școlii, s-au jucat de a magazinul de cărți ca să exersăm adunări, scăderi, unități monetare. Obiectivul a fost să consolidez ce au învățat, să își mențină capacitatea de a sta în sarcina de lucru, să dezvolt abilități socio emoționale în context extrașcolar.

Am învățat despre „străbunicul meu Emil Racoviță” și am aflat despre animalele de la Polul Sud, copiii au desenat, au scris, au citit bilete și le-au asociat. S-au gândit ce și-ar pune în cufăr dacă ar fi exploratori.

Am studiat povestea „Malala și creionul magic”, iar aici au aflat despre dreptul fetelor la școală și despre dificultățile copiilor din alte țări. S-au gandit ce ar face ei cu un creion magic și ce emoții i-au încercat pe parcursul lecturii. Din păcate, realitatea ne-a adus în față problema aceasta în ultimele săptâmâni și copiii chiar au remarcat. Mi-au spus ei „Doamna, ai văzut la știri că oamenii din cartea cu Malala s-au făcut șefi într-o țară și fetele nu mai au voie la școală?”.

De asemenea, printre poveștile studiate s-au numărat și „Un dragon prietenos” (aici au citit textul cu silabe evidențiate și au răspuns la întrebări de înțelegere a textului), „Zog – un alt dragon care mergea la școală” (aici am exersat metoda Abel de citire din cursul Fundației Noi Orizonturi), „Loc la voi pe măturoi” (am vorbit despre prietenie, colaborare și am exersat metoda Abel). Făceam școala de vară oricum, dar finanțarea de la Teach a fost o gură de oxigen și m-a ajutat să o fac să fie mai atractivă și memorabilă pentru copii. Mulțumesc!

Încă din timpul anului școlar ai dus la clasă activități sau ai avut interacțiuni cu copiii care au vizat îmbunătățirea literației, le-ai dat ocazia să descopere și să învețe să citească (mai bine), să scrie și să numere. Ce-ai făcut mai concret?

Pe parcursul anului școlar am urmat cursul de evaluare a literației emergente al Fundației Noi Orizonturi și am aplicat această evaluare la începutul semestrului al II-lea la nivelul întregii clase. Firește că am avut toată gama de rezultate, dar am putut interveni punctual și în timp util pentru a asigura progresul fiecăruia. Unii au învățat să citească respectând intonația, iar alții au învățat să identifice sunetele din cuvinte și să facă deosebirea dintre literă-silabă-cuvânt-propoziție. Pentru a-i învăța să persevereze și să lucreze pentru atingerea unui obiectiv le-am propus realizarea, de către fiecare, a propriului abecedar. Așa că, la fiecare literă nouă învățată fiecare copil realiza pagina literei respective scriind cuvinte ce o conțin și lipea sau desena imagini cu obiecte ale căror denumire conțineau sunetul sau litera respectivă. Părinții au fost responsabili cu păstrarea fișelor până la finalul anului când le-am strâns, le-am copertat, îndosariat și personalizat cu fotografia fiecărui autor. Le-am scris și câte o urare și le-am înmânat într-un cadru festiv, la iarbă verde. Tot atunci au primit un volum de poezii pentru copii, scris de nașa unuia dintre elevi și au promis că la final de clasa I vor face un abecedar în versuri.

Ca să număram mai bine și să formăm conceptul de număr, zeci și unități, am lansat de la începutul anului calendarul primelor 100 de zile de școală. Pentru fiecare zi puneam un bețișor în paharul zilelor scurse, iar când se adunau câte zece bețisoare, le legam și le mutam în paharul zecilor, numărând în continuare și tăind câte o zi din tabelul celor 100. Pentru că le promisesem petrecere la aniversarea celor 100 de zile, pe măsură ce ne apropiam, erau curioși să bifăm pe calendar când anume se împlinesc cele 100 de zile și cât mai e până atunci. Astfel, am reușit să număram mai mult decât prevede programa la pregătitoare, dar mai ales am văzut de ce e important să știm asta, cum se lucrează cu calendarul, ce înseamnă o zece sau o unitate.

Care au fost provocările întâlnite în toată această perioadă?

Provocări au fost multe, pentru că în general clasa pregătitoare e provocatoare, iar contextul pandemic a făcut să fie mult diferită de tot ce știam sau aplicam noi ca profesori. Colaborarea, lucrul în echipă, mare parte din jocurile didactice și metodele folosite au trebuit regândite fie în context online, fie cu respectarea regulilor impuse, în cazul prezenței fizice. Faptul că generația aceasta a ratat ultimul semestru de grădiniță când se consolida auzul fonematic și se formau niște rutine de atenție îndelungată în sarcină, a făcut ca lucrul cu ei să fie mai dificil și mai îndelungat pentru a ajunge la formarea și respectarea unor rutine și reguli. Faptul că la școală se vedeau cu toții după o perioadă lungă de restricții îi făcea să fie dornici de comunicare și joacă împreună, iar eu, ca profesor, înțelegând nevoile lor și știind cât sunt de importante la această vârstă, eram nevoită să țin un echilibru între regulile impuse și dorințele lor. În ceea ce privește auzul fonematic și apoi legarea sunetelor în silabe și a silabelor în cuvinte a fost nevoie de multă exersare, pe grupe mici care rămâneau peste program 20 de minute, fie intrau în online o dată pe săptămână ca să consolidăm informațiile. După perioada de online ne-am trezit cu o problemă pe care nu o întâmpinasem la activitățile sincron când toți silabiseau în camera lor cu microfoanele închise în timp ce citea un coleg. La școală făceau același lucru și nu mai aveam ce microfoane să închidem, iar ora arăta precum fragmentul cu școala din Amintiri din copilărie unde Nică și toți ceilalți buchiseau cu voce tare. Am făcut ceva progrese, dar încă lucrăm la provocarea aceasta.

Ce rutine ai dezvoltat cu copiii în direcția asta?

Una din ideile pe care am insistat la clasă a fost aceea de a nu te da bătut pentru că nu există probleme ci provocări la care să cauți soluții până când reușești. De exemplu, la matematică am ajuns la o activitate care le cerea copiilor să compună probleme după ilustrații și numesc un copil. Se uită drept la mine și-mi spune „Doamna, noi știm că nu există probleme, doar provocări și soluții, deci în imagine vedem că au mai rămas 3 ursuleți, e corect?” și uite așa nici la matematică nu mai avem probleme, compunem „provocări”.

De câte ori se plângeau că lor nu le iese o cifră, o literă, un desen sau că ei nu știu cum să lege silabele sau literele în silabe le dădeam exemplul bebelușilor care merg târâș sau de-a bușilea până reușesc să meargă și erau de acord că e nevoie de exersare. Așa că, la întrebarea mea despre cum se descurcă sau cum li se pare că au scris, desenat de multe ori răspunsul era „târâș, doamna, dar nu mă las”.

Abonează-te la newsletterul nostru pentru a afla ce mai facem în Teach for Romania.