Roxana Marinescu: Acum este momentul să le dăm copiilor încredere că ei pot

Autor: Roxana Marinescu, învățătoare generația a șasea Teach for Romania

Deși toată lumea vorbește despre pandemie, despre școala online și toate provocările ei, eu aș vrea să vă spun o poveste. Nu este o poveste cu prinți și prințese, este o poveste despre o fetiță foarte deșteaptă, dar care nu știa asta. O să îi spunem Istețica.

Istețica era o fată de clasa a III-a, deosebit de deșteaptă, care scria și încă scrie niște compuneri uimitoare, mult peste nivelul vârstei ei, citește cărți mai ceva ca un adult și este unul dintre cei mai conștiincioși copii pe care îi cunosc. Nu o ajuta nimeni la teme, dar se descurca de minune să le facă. Singurul ei defect era că ea habar nu avea cât e de isteață, ba mai mult, credea chiar opusul despre ea. De fiecare dată când primea calificativul „FB”, cerea să-i pun mai puțin pentru că „ea nu merită așa o notă mare”. Văzând acestea, am început să îi repet zilnic cât e de deșteaptă și cât de bine învață și că trebuie să fie curajoasă și să răspundă mereu, chiar dacă uneori va greși, e datoria ei să încerce măcar. Și, cu fiecare zi care trecea, Istețica a început să prindă curaj, a început să răspundă la ore, nu a mai zis să îi dau notă mai mică, pentru că ea nu merită.

La vreo două luni după ce am devenit învățătoarea ei, Istețica vine într-o pauză și îmi spune:

– Doamna, eu credeam că nu sunt deșteaptă până să vin în această clasă, dar acum mă simt deșteaptă câteodată. Și, pentru un moment inima mea s-a oprit, știind că ea chiar e deșteaptă.

Timpul a trecut și clasa a III-a s-a sfârșit și Istețica este elevă acum în clasa a IV-a. Acum ridică mâna și își spune părerea, nu îi mai e frică să greșească, îsi susține punctul de vedere, ia numai calificativul „FB” și citește cărți în fiecare zi. Iar săptămâna trecută, spre bucuria inimii mele, Istețica îmi spune:

– Doamna, eu când o să mă fac mare o să mă fac învățătoare, asta îmi doresc.

Și în acel moment inima mea s-a topit un pic.

Într-un an de zile Istețica mea s-a transformat în copilul care știe că poate. Nu știu dacă Istețica va ajunge învățătoare, eu cred că va scrie cărți, are stofă de scriitoare, dar, indiferent ce va alege să facă, va ști că ea poate, că ea e deșteaptă și poate să facă orice îsi pune în minte și asta mă face să uit că e pandemie, că wifi-ul ne dă bătăi de cap și că anul e plin de provocări. Îmi dă putere să le spun zilnic că ei pot, că sunt deștepți, că e ok să mai și greșești, că din greșeli învățăm cel mai bine, dar că e datoria lor să încerce măcar. Și cel mai frumos e că ei mă cred. Morala poveștii este: posibil vor mai fi pandemii și perioade grele, dar momentul să îi facem pe copii să creadă în ei este doar acum și ar fi bine să nu-l lăsăm să treacă.

Roxana Marinescu face parte din generația a 6-a de profesori și învățători ai programului Teach for Romania, iar anul acesta este sprijinită în cadrul co-finanțării United Way Romania. Împreună #ConstruimModelePentruViitor.

Abonează-te la newsletterul nostru aici pentru a afla ce mai facem în Teach for Romania.

No comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *