Împreună se poate. „Prezenți în clasă. De acasă” cu Miruna Andronescu, profesor de Geografie și Biologie

Interviu cu Miruna Andronescu, profesor susținut de Teach for Romania

Miruna Andronescu predă Geografie și Biologie în Calvini și Pătârlagele, două localități din județul Buzău, face parte din generația a șasea de profesori susținuți de Teach for Romania și este sprijinită în cadrul parteneriatului cu  UiPath Foundation. La fel ca mulți alți colegi de-ai ei, a hotărât să își mute de două săptămâni, orele de Geografie și Biologie pe care le are cu elevii ei în online. Acum sunt mai dinamice și interactive, cu jocuri, filme documentare scurte și „plimbări” în mediul virtual.

„Lucrez cam cu 40% din elevii celor 15 clase la care predau”

Cum arăta o zi de lucru pentru tine înainte de întreaga situație legată de pandemie?

Mi-am dorit să devin profesor pentru copiii din mediile dezavantajate pentru că am vrut ca aceștia să aibă o șansă mai mare în viață prin intermediul accesului la educație. Chiar și înainte de a intra în Teach for Romania, activitatea mea zilnică era tot în școală, predând Geografie și Biologie.

O zi de lucru începea la ora șase dimineața. Făceam naveta timp de 30 minute, iar activitatea zilnică era în intervalul orar 08-16. În acest timp, aveam ore de lucru la clasă (curriculare și extracurriculare), pregăteam materialul pentru ziua următoare, făceam vizite în comunitate alături de mediatorul școlar și participam la ședințele de Consiliu Profesoral.

Educația care ajunge la elevii mei, prin mine, este singura pe care o primesc în scoală dintr-o altă perspectivă diferită de cea “clasică”. E singura modalitate care dovedește că trebuie învățat altfel, centrând totul pe elev, mulând cunoștințele pe stilul acestuia și nu încercând să parcurgi curriculumul școlar, indiferent de ce vrea, ce simte, ce poate elevul.

Cum arată acum o zi de școală mutată în online?

Programul începe la ora opt dimineața și îmi urmăresc constant notificările din Messenger și Whats App, pentru a putea discuta cu elevii mei. Verificăm temele și subiectul noii lecții. Acum, activitatea zilnică se desfășoară în intervalul 08-14 și am cerut elevilor să îmi trimită temele pe messenger/email, pentru a fi notați când se vor întoarce la școală.

Pentru a-i ține interesați pe copii în noua variantă de predare, le-am selectat și trimis jocuri geografice interactive, pe care să le poată juca folosindu-se de manual.

UiPath Foundation - facebook

Având în față situația actuală, cum a fost să faci trecerea de la catedră la lecțiile online? Cum au reacționat copiii?

Recunosc faptul că sunt la început. În primul rand, am făcut grupuri pe Messenger și WhatsApp; ultima aplicație o folosim mai puțin, pentru că elevii își tot schimbă cartelele pe telefoane, dar adresa de pe Facebook e o constantă. Elevii au fost receptivi și, o dată grupul început, a fost mereu actualizat și lucrăm păstrând orarul clasei.

Cu câți elevi ai reușit să lucrezi în online?

Cam cu 40% din elevii din fiecare clasă în care predau, 15 la număr (11 clase la Calvini și 4 clase la Pătârlagele). Inconvenientul pe care l-am întâlnit este numărul de mesaje primite, care uneori vin înseriate. Fac parte din cel puțin 20 de grupuri (Messenger și WhatsApp).

Ai făcut un program sau ai stabilit împreună cu ei reguli de lucru în online?

Lucrul a fost stabilit cu elevii și cadrele în intervalul orar stabilit de școală la început de an școlar. Temele se trimit în privat, la fel și întrebările suplimentare.

„Folosesc jocuri sau documentare ca să putem fixa elemente de geografie, cum ar fi hidrografia României, capitale și state europene.”

Suntem curioși cum arată o lecție în online de geografie.

Folosesc jocuri sau documentare ca să putem fixa elemente de geografie, cum ar fi hidrografia României, capitale și state europene. Lucruri pe care la clasă nu le-am putut realiza, din cauza timpului limitat – cele 50 minute pe săptămână.

Spre exemplu, am „jucat” cu ei în online: Fluviile Terrei, Insule și Peninsule din Europa, Statele Europei, Mări, golfuri și strâmtori din jurul Europei, Râurile României și Relieful major al României de pe Geogra.ro. Am urmărit împreună pe Youtube Sistemul solar – desene animate educative pentru copii sau filmul documentar despre Parcul Național Ceahlău. Am povestit despre echinocțiul de primăvară de pe 20 martie și despre cum încălzirea globală și schimbările climatice din ultimii ani vor schimba Pământul. Altă dată, povestim despre obiectivele turistice din România formate în mod natural (precum: trovanții de la Ulmet sau Costeți, podul lui Dumnezeu, vulcanul de la Racoș și coloanele de bazalt) și ne „plimbăm” virtual prin lume.

Ce le-ai spune oamenilor care cred că educația digitală în rural nu este o prioritate?

Este important să menținem legătura copiilor cu școala prin intermediul interacțiunilor din online. Criza coronavirusului este o izolare majoră pentru acești elevi. Nu au acces la educație, fiind încălcat un drept fundamental. Dezvoltarea mediului rural prin digitalizarea noi generații ar putea contribui în viitor la creșterea numărului de locuitori. Diferența dintre elevi este mare și se va adânci dacă nu vom trage concluzii pertinente, după această perioadă de cod roșu, și aplicarea lor pertinentă, adaptată nevoilor fiecărei comunități.

Care a fost/este cea mai mare provocare a ta în calitate de profesor?

Cea mai mare provocare a mea, ca profesor, este lucrul cu elevii: au alte probleme, alte priorități, nu se pot desprinde de situația de acasă, au alte ocupații, se plictisesc repede și la fel de repede își pierd concentrarea. Practic, nu sunt antrenați să învețe, cel puțin nu în stilul clasic folosit in școală.

Pe când, cel mai greu moment pentru mine este atunci când un elev nu mai vine la școală. Trebuie să-mi pun în mișcare toate “armele” de care dispun pentru a începe sau reîncepe “lupta” de a-l readuce pe elevul respectiv din nou la cursuri. Iar acest lucru se întâmplă destul de des, deși încerc să previn această situație – prin atragerea elevului, prin discuții cu părintele/părinții sau tutorele acestuia.

Totuși, pot să spun că cel mai valoros moment din activitatea mea școlară a fost acela când, după terminarea ciclului gimnazial, am reușit să înregistrez toți elevii clasei în care am fost dirigintă, pentru a continua școala, fie în forma de frecventare a cursurilor de zi, fie de continuare la școli profesionale. Niciunul din elevii mei nu și-a întrerupt studiile și nu va rămâne doar cu cele “8 (opt) clase”, renumite în mediul lor. Din punct de vedere extracurricular, am reușit să obțin cu ei Premiul 1 la campania națională de reciclare doze de aluminiu.

Ce îți dorești cel mai mult pentru școlile și comunitățile vulnerabile din România?

Copiii au nevoie de exemple, au nevoie să interacționeze, să vadă că se poate, că cei mari au trecut prin aceleași greutăți, greutăți pe care le-au surmontat pentru a ajunge unde sunt la moment. Copiii au nevoie de exemple din viață, altele decât propriii lor profesori. În același timp, putem promova și situația de fapt a acestor elevi. Din păcate, oamenii politici se feresc să vină din cauza mirosurilor. Preferă să ajute de la distanță și să folosească acest ajutor în discursurile publice.

Miruna Andronescu-1

Interviul face parte din seria „Prezenți în clasă. De acasă”, în care vă vom povesti în perioada următoare despre cum se poate face educație digitală la țară, în comunitățile în predau profesorii și alumnii din cadrul programului nostru. Citește despre cum își organizează profesorii rutina zilnică și orele în online, cât și ce soluții tehnologice folosesc pe blogul nostru sau pe Scoala pe Net, platforma cu resurse pentru profesori lansată alături de Centrul de Resurse in ComunicareAsociația Techsoup Romania și Seeding Knowledge Foundation. Împreună se poate.

Abonează-te la newsletterul nostru aici pentru a afla ce mai facem în Teach for Romania.

No comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *