Învățarea e despre propria transformare – interviu cu un om care #NuRenunță

December 20, 2017
SuperTeach

IMG-20171219-WA0000Profesor de religie și om cu un interes cât se poate de sincer și de onest în a aduce învățarea mai aproape de copii. Așa o pot descrie pe Carmen Poliana Maxim, directorul Liceului Tehnologic nr.1 Fundulea. Prima întâlnire, am avut-o  în luna noiembrie la conferința Educația rescrie povestea organizată de Teach for România. Și pentru că o vorbă spune că omul sfințește locul, în rândurile de mai jos descoperim cine este și ce face omul care aduce zâmbete pe chipurile a sute de copii atunci când sunt la școală.

Ce v-a motivat să intrați în sistemul public de învățământ și ce vă face să nu renunțați, pentru că provocările sunt multe?

Am o tradiție de familie în sensul practicii în învățământ, mama a fost un învățător extrem de dedicat, am, de asemenea, o mătușă și un unchi care au profesat în sistemul de învățământ. Opțiunea mea a fost de la început fermă, în sensul că eu nu vreau să ajung în învățământ. Am urmat liceul sanitar, apoi am urmat Facultatea de Teologie, am avut un traseu foarte sinuos, nu se întrevedea nimic din ce înseamnă cariera mea de astăzi. Ulterior, la finalizarea Facultății de Teologie am realizat însă, în toată această căutare, că împlinirea mea va veni din dedicarea pentru oameni și am decis să mă dedic copiilor.

M-am întors chiar în școala unde am absolvit învățământul primar și gimnazial. M-am întors și cu o anumită stare emoțională specială pentru că mă regăseam aici, copil, după aceea adolescentă, apoi adult dedicat educației și astăzi, sunt în postul acesta care mă onorează și mă responsabilizează în fiecare zi.

Faptul că vin zilnic cu bucuria locului de muncă și cu dragul de copii este cea mai puternică motivație care mă inspiră să fac tot ceea ce-mi stă în putere. Îi iubesc pe colegii mei, îi iubesc pe copii și lucrul acesta îmi dă și energie, îmi dă și inițiativă, îmi dă și creativitate; zic eu că este suportul principal cu care îmi desfășor activitatea, motiv pentru care nu voi renunța și nu mă voi da bătută.

Pentru că spuneați că nu renunțați, care ar fi cea mai mare satisfacție pe care o aveți din poziția de profesor, de director al școlii, de om al comunității?

Cea mai mare satisfacție este recunoștința pe care colegii mi-o aduc zilnic prin mesaje foarte simple: „Noi suntem așa pentru că tu ești așa.”. Și poate că nu știam cum sunt eu până ei nu au întors lucrul acesta și mi-au spus: „Tu ai ridicat mereu ștacheta și ai zis „voi puteți și vreau să fiți acolo.” Astfel, ei au înțeles unde pot să ajungă și au ajuns să guste satisfacția personală a reușitei. Faptul că un copil vine și te strânge în brațe și are deschidere față de tine să îți spună lucruri de suflet pe care nu le discută cu nimeni și să aprecieze că a găsit la tine deschidere, înțelegere și empatia pe care o căuta, iarăși e un motiv de satisfacție extraordinar pe care îl am zilnic.

Care ar fi cele mai importante aspecte din educație văzute din postura de director, din postura de om care lucrează cu copiii, care lucrează și cu părinții?

Cred că trebuie să îi aduci pe toți la un numitor comun, să înțeleagă cât de importantă este educația în evoluția noastră, a tuturor. Fiecare dintre noi suntem un produs al educației și în spatele educației au stat niște modele, niște oameni, căci educația fără suflul acesta de viață al omului din spate nu are valoare și nu este modelatoare. Sunt de părere că asta trebuie să ajungem să înțelegem cu toții cât de important este să cultivăm, dincolo de capacități cognitive și de intelect, partea aceasta spirituală a oamenilor care este definitorie. Aici mă lupt eu foarte tare să înțeleagă lumea că un om frumos sufletește este un om care are un fundament  foarte bun pe care poți dezvolta infinit. Chiar am avut o discuție zilele trecute cu un agent economic și asta îi spuneam „ să nu ceri să-ți fac recomandări pentru oameni care sunt foarte buni profesional, dar îți pot face recomandări pentru oameni care sunt foarte frumoși spiritual și la care tu poți construi infinit în funcție de valorile și principiile pe care vrei să le cultivi în organizația ta”. Asta încerc să-i fac pe toți să înțeleagă că în fiecare dintre noi, fie că vorbim despre copii sau adulți, este frumosul ce trebuie descoperit și cultivat.

Principiul este acela de a da șansa fiecăruia să se dezvolte în funcție de potențialul pe care îl are și de a accepta că fiecare este o individualitate cu nevoi, motivații și aspirații diferite.

Și pentru că vorbeam de suflete, transformare spirituală, cum poate cultiva școala dezvoltarea emoțională?

Așezându-i pe copii în diferite contexte de viață și de învățare, căci până la urmă un context de viață este un context de învățare și creăm experiențele acestea constant, fie că am ieșit cu ei într-o excursie, fie că am organizat un campionat de fotbal, căăă fac parte dintr-o trupă de teatru, că au mers și au vizionat o piesă de teatru…

De curând, am fost cu șaptezeci de copii la Vatra Dornei și la final, când am plecat de acolo, administratorul pensiunii a ținut să-mi mulțumească în mod deosebit pentru faptul că am avut activități împreună cu copiii, am dansat și am cântat cu ei stiluri de muzică diverse, zicându-ne  „de mult n-am mai văzut un grup de copii care să fie atât de apropiat cu cadrele didactice și să vă respecte în același timp, să aibă si măsura lucrurilor. Și apreciem și faptul că ați plecat și ne-ați lăsat o pensiune într-o stare integră, cu mica dezordine care se creează după trei nopți de cazare, pentru asta noi vă mulțumim!”. M-am întors și eu în autocar, și cu mare emoție și cu lacrimi în ochi am spus „Vă mulțumesc pentru lucrul acesta”. Am simțit nevoia să o spun pentru că eu apreciam că asta este starea de firesc și nu știam că este o stare specială pe care ceilalți nu o regăsesc la toți copiii. Concluzionând, eu cred că toate aceste contexte înseamnă dezvoltare emoțională si personala a lor, dezvoltarea modului de relaționare, de comunicare, a regulilor de bun simț, le formează un sistem de valori și principii care îi va ajuta mai departe.

Dacă ați avea puterea să schimbați lucruri în sistemul public de educație, cu ce ați începe? Ce credeți că e prioritar, în așa fel încât întregul sistem să meargă mai mult către nevoile copiilor și să formăm cetățeni implicați?

Eu cred foarte mult că resursa umană este cea care dă nota de valoare a unei instituții. Dacă investești în oameni, automat ai calitate. Înțeleg ca un colectiv aduna caractere diverse , ca ne diferentiaza experientele de viata si ca este bine sa fie asa. Asa se creeaza schimburi, sinergii, emulatie si invatam si crestem impreuna noi, adultii, dar si copiii. Eu incerc cu maxima determinare sa dezvolt la ei sensibilitatea în relația cu copiii care se traduce in să le pese. Acesta este lucrul pe care eu îl accentuez mereu: să le pese.

Cum credeți că poate fi învățarea vizibilă și când ne dăm seama că se produce învățarea?

Învățământul e un proces de lungă durată și rezultatele nu le vezi mâine. Apoi depinde ce-ți definești ca rezultat și ca învățare vizibilă, pentru că la nivel de sistem de învățământ mă deranjează foarte tare presiunea acestor examene naționale. Tot ce înseamnă învățare vizibilă, randament, instituție școlară de succes înseamnă procent mare la examenul național, iar eu nu traduc lucrurile neapărat așa. Reușita este să-l conduc pe acel copil pe făgașul lui și să aibă satisfacția a ceea ce face după și să aibă mulțumire de sine, încredere de sine și stimă de sine că se poate dezvolta. Eu cred că învățarea vizibilă înseamnă și reușită sub aspectul acesta de examene naționale, dar înseamnă și ca acel copil, așa cum am spus, să plece cu potențialul cu care este înzestrat nativ actualizat, dezvoltat la dimensiunea maximă. Și atunci când el pleacă de aici cu această lumină și cu această încredere în sine, zic eu că-și va găsi drumul și se va descurca absolut oriunde.

Închei prin întrebarea pe care mi-o pun atât eu, colegii mei, cât și copiii: Ce am cules de aici? Am cules informații, am cules emoții, am cules vise, am cules încredere, am cules stimă de sine, iar lista rămâne deschisă.

No comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>