A lăsat jobul de director economic şi acum predă copiilor din mediile defavorizate din România

Astăzi am pregătit pentru voi un super interviu cu o super profesoară, Bianca Matasariu. Mulțumim cariereonline.ro pentru împărtășirea poveștii Teach for Romania!

Bianca este susținută în cadrul proiectului NEWTT, finanțat prin Erasmus + al Comisiei Europene. http://teachforromania.org/newtt/

Tinerii profesionişti români pot transforma viaţa elevilor din medii vulnerabile. Tu ai accepta provocarea de a-ţi lăsa jobul şi de a preda micuţilor care doresc să înveţe, dar posibilităţile materiale i-au împiedicat până acum să aibă acces la o educaţie de calitate? Bianca Matasariu, fost director economic într-o firmă de audit şi consultanţă, a acceptat această provocare şi şi-a propus să le inspire copiilor să-şi susţină punctul de vedere, să înţeleagă că sunt unici şi că fiecare dintre ei contează.

poza_1

Accesul la educație pentru copiii din medii vulnerabile înseamnă transformarea în bine a societății. Astfel, adulții de mâine vor ști să ia decizii potrivite pentru lumea în care trăiesc.

Bianca Matasariu a explicat pentru Revista CARIERE că dorinţa pentru a lucra cu copiii s-a înfiripat din facultate, când a lucrat ca voluntar. Peste câţiva ani, ea a aplicat la programul Teach for Romania şi aşa a început aventura.

O nouă generație de peste 50 de profesori vor începe predarea din septembrie 2017, oferind acces la educație de calitate pentru peste 6000 de copii.

Cei care vor să se alăture programului derulat de Teach for Romania, pentru a oferi acces la educație copiilor din medii vulnerabile, se pot înscrie până pe 18 aprilie, completând formularele de pe site-ul Teach for Romania.

Persoanele selectate vor fi pregătite ca, timp de doi ani, să fie profesori transformaționali pentru copiii din școlile cu provocări, oferindu-le acces la educație pe bază de valori, prin metode inovative, contribuind astfel la devenirea lor ca adulți într-o societate sănătoasă.

Dar haideţi să aflăm povestea Biancăi Matasariu, din interviul acordat Revistei CARIERE.

Cum v-aţi decis să va lăsaţi jobul şi să puneţi umărul la educaţia elevilor proveniţi din mediile defavorizate?

Dorinţa de a lucra cu copiii am avut-o din facultate, când făceam meditaţii la engleză cu copii de clase primare. Am o bună prietenă care a făcut parte din programul Voluntar de profesie, şi alături de ea am mers şi eu voluntar o zi pe săptămâna, timp de aproximativ 8 luni, la Centrul Hercules, Costeşti, Argeş. Tot la ei într-o discuţie am auzit de Teach for România.

Contactul cu copiii de acolo mi-a întărit credinţa că e nevoie să schimbăm ceva în viaţa copiilor şi că şi eu pot contribui în direcţia asta. Am lucrat într-o societate de contabilitate şi audit timp de aproximativ 10 ani. La finele anului 2015 am decis să renunţ de tot la domeniul financiar. Simţeam nevoia de schimbare în viaţa mea şi nevoia de a face ceva cu sens pentru şi împreună cu copiii. Aşa mi-am reamintit de TfR şi am intrat pe site, am aplicat, am fost recrutată şi aşa a început aventura.

Cât de important este pentru societate un program ca Teach for România?

Acum, după ce am făcut cunoştinţă cu ce înseamnă sistem de educaţie în România, nu doar din auzite, susţin cu atât mai mult cauza pentru care este creat programul. Copiii (indiferent de vârstă) au nevoie de oameni alături de ei în tot ce înseamnă şcoală şi nu numai. TfR înseamnă schimbare, energie şi creare de oportunităţi de acces pentru copii la diverse medii, situaţii, informaţii, etc..

Educaţia are un rol fundamental pentru dezvoltarea unui om. Cum vedeţi dvs sistemul de învăţământ din România? Care sunt cele mai importante lipsuri şi cum pot fi ele acoperite?

Da, este esenţial să fim educaţi. să fim învăţaţi să gândim, să filtrăm informaţiile cu care suntem bombardaţi zilnic. Învăţământul din România are de toate, adică şi părţi bune şi mai puţin bune. Mi-aş dori să se pună accent cu adevărat pe nevoile copiilor în toate şcolile din ţară. Se discută în permanenţă de rezultate slabe la învăţătură, de absenteism şi abandon şcolar, se fac statistici, rapoarte şi analize şi concret nu văd să se schimbe ceva – Teach for România face concret schimbări, oamenii merg zilnic în şcoli cu gândul că toţi copiii lor contează, merg cu valori, răbdare şi iubire şi apar şi rezultate.

Lipsuri sunt nenumărate pornind de la manuale şi rechizite şi finalizând cu conţinutul materiei supraaglomerat şi foarte puţin ancorat în realitate, condiţiile din şcoli, unele cadre didactice, metode de predare depăşite, lipsa de implicare a părinţilor alături de şcoală/profesori. Faptul că termină 8 clase sau un liceu şi tinerii nu au habar de nimic concret e oribil. Mă gândesc la faptul că orice copil ar fi stimulat să înveţe dacă totul ar fi corelat cu existenţa lor zilnică. La ce îmi foloseşte?…aha, deci o limbă străină mă ajută pentru…şi dacă îmi cunosc corpul mai bine înţeleg cum să am grijă de mine…şi dacă ştiu matematică îmi pot administra singur veniturile şi cheltuielile…şi dacă citesc o carte evadez în altă lume…şi dacă… (exemple pot fi nenumărate).

Ce ţeluri personale aveţi în legătură cu predarea acestor copii?

Când am început să predau, m-am trezit copleşită de provocări de tot felul. Copiii ştiu să te testeze în moduri cu totul şi cu totul neaşteptate. Mi-am dorit să creez o relaţie de încredere şi respect reciproc. La final de an îmi doresc ca fiecare copil să poată purta un minim de conversaţie în limba engleză, iar pentru aceia care ştiu deja bine să scrie şi să vorbească să aibă cunoştinţe mai bogate (clarificări pentru anumite neînţelegeri la gramatică, cuvinte noi din diverse domenii, exprimare opinii, etc.).

Un alt lucru pe care îl urmăresc este acela de a-şi exprima opiniile. E important să-şi susţină punctul de vedere, să înţeleagă că sunt unici şi fiecare dintre ei contează (am început să le scriu citate inspiraţionale şi apoi au scris şi singuri).

În viaţă e important să fie atenţi la ce se întâmplă în jurul lor, să se adapteze, să înveţe de la ceilalţi, să folosească resursele pe care le au la-ndemână. Şi e important să viseze, să-şi proiecteze unde vor să ajungă şi ce paşi au de făcut până acolo. Îmi doresc să vadă că lumea e plină de posibilităţi şi ţine doar de ei să-şi dorească să ajungă undeva.

Profesorii ar trebui să fie modele pentru elevi, să-i înveţe prin puterea exemplului?

Modele poate e mult spus, însă categoric învăţarea prin puterea exemplului dă cele mai bune rezultate. Consider că profesorii trebuie să le arate respect elevilor, să-i asculte şi să le acorde importanță în egală măsură. Este esenţial să avem valori puternice şi să le insuflăm copiilor, să crească cu înţelegerea că sunt importanţi (pentru ei înşişi şi mai apoi pentru famila lor, comunitate, societate), că au puterea de a-şi realiza visele, că un zâmbet şi o vorbă bună sunt „unelte” de folosit zilnic.

E important să le arăţi ce înseamnă să fii autentic, să fii sincer (chiar şi când situaţia nu e în favoarea ta) şi să fii asumat în tot ce faci. Şi nu în ultimul rând, să le arăţi că eşti acolo să-i sprijini, să-i asculţi dacă au nevoie, că ţii la ei – nu eşti acolo doar să le predai, să le dai teme, teste şi să le pui note. Într-un cuvânt, pofesorul trebuie să fie OM.

Cum putem cultiva spiritul de lider într-un copil şi dorinţa de a acţiona atunci când se impune situaţia?

Liderii au puterea să-şi exprime gândurile, să-şi susţină opiniile şi să-şi asume ceea ce fac. Leadership-ul îl cultivăm încurajând copiii să vorbească liber, fără teamă de greşeală (doar la şcoală suntem să învăţăm, să greşim, să experimentăm), învăţându-i că fiecare dintre ei sunt importanţi.

Copiii învaţă din experienţe şi noi le putem crea cadre în care să experimenteze, să gândească, să se exprime, să înţeleagă că orice acţiune are un efect. Învaţă să fie lideri prin asimilarea unor valori sănătoase – respect, lucrul în echipă, sinceritate, integritate, lipsa de judecaţi, etc..

Încurajându-i să gândească liber ajung să poată fi capabili să ia decizii pentru ei înşişi, să găsească soluţii pentru nevoile lor, să comunice, să fie asumaţi.

Cum vedeţi dvs societatea românească şi cum credeţi că elevii de azi pot schimba în bine ţara în care trăim?

Hmmm…societatea românească – mulţi oameni cu idei grozave, cu poveşti de viaţă minunate, amestecaţi cu oameni cu interese meschine şi falşi. Un organism viu, care evoluează de la o generaţie la alta cu mix de lucruri bune şi mai puţin bune.
Eu văd copiii ca nişte „motoraşe” capabile să schimbe societatea. Ţine de părinţi, profesori, comunitate să le creeze cadrul de dezvoltare potrivit.

Da, cred cu tărie în faptul că investind timp, energie, dragoste şi o mulţime de alte resurse, putem creşte tineri capabili să schimbe în bine acele lucruri care nu funcţionează cum trebuie.

Scurt CV

bianca_matasariu

Cine eşti? Bianca Matasariu.

De unde vii? Am ocupat funcţia de director economic în cadrul unei firme de contabilitate şi audit. Pe parcursul carierei m-a ghidat dorinţa de învăţare şi perfecţionare profesională. Am absolvit ASE Bucureşti. Dragostea pentru lucrul cu copiii a fost mereu prezentă şi acţiuni concrete în direcţia asta am avut în ultimii doi ani, în cadrul proiectelor de voluntariat în care am fost implicată.

Care sunt pasiunile / hobby-urile tale? Pasiuni: citit (atât beletristică, cât şi cărţi de specialitate din domenii variate – cunoaştere de sine, psihologie, comportament, etc.), pictură şi creaţie/ personalizare diverse obiecte; mers la teatru şi film.

Care este motto-ul tău preferat? Pentru orice problemă există o soluţie!

De ce Teach for România? Pentru că este un program complex şi cu rezultate concrete în ceea ce priveşte educaţia. Nu trebuie să aştept nu ştiu câţi ani să mă şcolesc şi apoi să urmez nişte tipare de predare. Am văzut că se poate şi altfel. Conjuctura actuală mi se pare favorabilă pentru accentuarea nevoii de educaţie în toate mediile sociale. Copiii sunt principalul motor social şi ei, având exemple sănătoase de comportament şi gândire, pot face o schimbare semnificativă.

Îmi doresc să fiu un bun ambasador al valorilor promovate de TfR şi copiii cu care voi lucra să poată să dea mai departe cele învăţate. Una din pasiunile mele este limba engleză. Am avut profesori minunaţi care mi-au insuflat dragostea pentru această disciplină şi m-au făcut să înţeleg că este un „trebuie necesar” în viaţa de zi cu zi.

Prin urmare, aş prefera să predau limba engleză. Poziţia de învăţător este, de asemenea, o opţiune, dacă există posturi disponibile :). Ca loc, îmi doresc să nu fie foarte departe de Bucureşti, pentru a putea folosi eficient timpul pe care l-aş putea irosi pe drum.

Un gând pentru elevii cărora le vei preda: Alături de mine vor zâmbi, se vor juca şi vor învăța!

Articolul original poate fi citit aici.

No comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>